Jul 31 2010

Ce NU este Analiza Tranzactionala

Cand mi-am inceput formarea in Analiza Tranzactionala eram foarte mandra ca am gasit o forma de psihoterapie care sa ma  ajute sa explorez profunzimea clientului meu mai mult decat abordarea cognitiv-comportamentala. In mod obisnuit eu fac cu toti clientii mei contract de la prima intalnire – contract administrativ si contract profesional.

Si iata ca a venit vremea sa anunt unul din clientii mei , proaspat solicitant al serviciilor de psihoterapie , care este pregatirea mea :

-” Actualmente ma formez in Analiza Tranzactionala” , adaug eu dupa ce spun ce alte abordari am mai parcurs.

- “Aaaa! Lucrati si la banca…”

Am crezut ca nu aud foarte bine si am continuat sa vorbesc  fara sa observ ca omul din fata mea intrase in ceea ce psihologii numesc “fixitate functionala” . El nu mai asculta ce spun ci se centrase pe problema lui:

-”La ce banca lucrati ca am si eu nevoie de un credit mai mare , vreau sa-mi iau un teren”.

-”Nu lucrez la banca , m-am oprit eu de-a dreptul siderata, cum ati inteles asta?”

-”Pai ati spus ceva despre tranzactii bancare”.

Si atunci m-am dezmeticit. Era atat de ilar ca nu m-am putut opri sa rad din tot sufletul. I-am explicat atunci clientului meu cam ce este Analiza Tranzactionala si ca nu il va ajuta nicicum sa-si ia imprumut de la banca insa il va ajuta sa treaca mai usor peste situatiile de viata in care nu va putea sa obtina creditul, sa achite rata sau alte asemenea greutati sufletesti.

Despre Analiza Tranzactionala puteti gasi multe informatii insa cum mi-a schimbat mie si altora asemeni mie viata va voi spune pe parcurs.

Pot spune cu certitudine ca Analiza Tranzactionala NU  faciliteaza vreun imprumut bancar.

Camelia Dragomirescu

Jul 31 2010

Cum vor arăta(arată) clientii nostri?

Am fost invitată de o foarte bună prietenă ,profesoară, într-o excursie organizată de ea cu elevii de clasa a VI-a. Am acceptat cu mare plăcere și mă gândeam ce  bună dispoziție mă va cuprinde în preajma copiilor de 12 ani. Mă gândeam la excursiile mele de la 12 ani cum cântam ,îmi făceam prieteni noi în autobuz,cum ne jucam diverse jocuri ca să ne treacă vremea și mai ales cum ne lăsam fermecați de frumusețea peisajului. Ei bine, am urcat numai un zâmbet în autobuz și așteptam să găsesc o mare hărmălaie acolo când, ce să vezi……

Fiecare  era așezat cuminte pe scaun și fie avea căști în urechi fie apăsa cu frenezie pe tastele telefonului mobil sau ale  altei chestii eletronice mult mai interesantă decât colegul de lângă. M-am oprit și zâmbetul meu de bucurie  s-a stins și s-a topit într-unul amar. Ce cantece de călătorie? Ce joacă cu colegul de lângă sau din autobuz? Numeni nu părea să se intereseze să cunoască altceva decât performanța telefonului propriu.

Aș putea să fac o întreagă teorie în legătură cu comportamentul și trăsăsturile de personalitate ale acestor copii însă vă las pe voi,dragi colegi, să vă gândiți cum veți lucra acum și în viitor cu acești potențiali clienți.

Camelia Dragomirescu

Jul 25 2010

Renunță la fumat !

De ce să renunț?

Smoking Kids 3

Renunțarea la fumat este cel mai important lucru pe care îl ai de făcut pentru ca sănătatea ta fizică și bunăstarea ta mentală  să se îmbunătățească.

Vei arăta mai bine pentru că fumatul duce la îmbatrânire și grăbește formarea ridurilor.

Vei mirosi mai bine pentru ca mirosul de țigară nu se va mai regăsi în respirația și în hainele tale.

Vei avea o respirație proaspătă și dinți mai albi.

Vei avea mai mulți bani. Dacă fumezi în medie 20 de țigări pe zi cheltuiești anual 4000 de lei.Când vei renunța acești bani îi vei putea folosi în alt scop.

Mii de oameni au apelat la programul STOP FUMAT și au reușit să renunțe cu ajutorul consilierii psihologice și medicale de specialitate.

ȘI TU POȚI !

Sună la : 08008 78673- Tel Verde (acces gratuit în rețeaua Romtelecom)

Sau la :0746020701 – Persoana de contact Sorin Iorga,psiholog clinician,Pitesti

www.stopfumat.eu


Jul 21 2010

Psihoeducația în depresie

NOU IN PITESTI !!!

Societatea noastră  iniţiază un nou program de psihoeducaţie

Cum și de ce  ne alegem cu depresie și ce putem face ?

Coordonatori:

Psih. Clinician , Psihoterapeut Camelia Dragomirescu

Psih. Clinician Iorga Sorin

Psihoeducaţia în depresie este un nou program de educaţie şi învăţare dedicat persoanelor care se confruntă cu depresie. Programul este recomandat pentru persoanele cu simptome de nivel moderat sau în perioada de remisie a simptomelor severe, fără simptome psihotice şi care nu prezintă o urgenţă psihiatrică.

Componentele programului de psihoeducaţie în depresie:

* informarea despre tulburările depresive şi tratament: sunt prezentate informaţii despre tulburarea depresivă cu care pacientul este diagnosticat şi despre tratamentele disponibile;

* creşterea aderenţei la tratamentul antidepresiv: este explicat rolul aderenţei şi cum poate fi îmbunătăţită aderenţa;

* strategiile de coping: pacienţii sunt familiarizaţi cu strategiile de coping cu simptomele comportamentale şi emoţionale ale depresiei;

* prevenţia recăderilor: sunt identificate primele semne personale de recădere şi ce poate face în aceste situaţii.

Un program de psihoeducaţie conţine 10 şedinţe în grupuri de 10- 12 beneficiari a câte 90 de minute.

Beneficiile programului de psihoeducație sunt persoanele care:

* au o înţelegere mai bună a tulburării şi a tratamentelor;

* se simt mai puţin vinovate, neajutorate şi îngrijorate în legătură cu ceea ce se întâmplă;

* au posibilitatea de a învăţa din experienţa colegilor de grup;

* creşte satisfacţia faţă de serviciile de sănătate mintală şi solicită mai repede ajutorul de specialitate.

Taxa de participare este de 30 RON/şedinţă/persoană.

Pentru cei care platesc integral  ,pentru intregul program, se acorda o reducere de 30%.

Înscrierile se pot face până la sfârşitul fiecărei luni.

Persoană de contact: Iorga Sorin – tel. 0746020701;

Pentru şedinţele de grup se exclud persoanele aflate în faze acute severe, cu elemente psihotice, cu tentative de suicid recente, cu risc de urgenţă psihiatrică sau cu alte tulburări psihiatrice grave.

Psihoeducaţia nu înlocuieşte intervenţiile medicamentoase şi psihologice, ci este complementară acestora.