Pentru ca acasa e un sentiment , nu un loc …

Posted By admin on June 12, 2017

Să te muţi şi să locuieşti într-o ţară străină reprezintă o solicitare emoţională pentru toţi membrii familiei celui care pleacă. Cei care rămân trăiesc cu îngrijorări şi cu aşteptări, iar cel care pleacă trăieşte cu presiunea de a face faţă şi de a se descurca.

Pentru cei care pleacă, stresul de a se muta într-o țară străină şi de a se adapta într-un mediu nou, necunoscut îl poate face să se simţă agitat, neliniştit, speriat sau singur. Uneori probleme mai vechi revin şi se acutizează. Cele mai frecvente dificultăţi cu care se confruntă uneori cei dragi nouă plecaţi sunt:
Se simt singuri sau întristaţi,
Se simt stresaţi, neliniştiţi sau anxioşi
Au îngrijorări legate de familie sau de prieteni,
Se întâmplă să intre în panică sau să se simtă nesiguri,
Se gândeasc atât de intens la cei de acasă şi le este atât dor încât se întâmplă să nu mai aibă chef de nimic,
Resimt oboseala mai mult ca niciodată,
Se simt nesiguri cu privire la viitorul personal sau al familiei.

Acestea sunt doar o parte din provocările emoţionale la care o persoană care este departe de casă trebuie să facă faţă. Aceste dificultăţi şi provocări emoţionale sunt normale. Nu înseamnă că persoana este depăşită de situaţie sau că este o persoană slabă. Este normal să se simtă aşa. Statisticile spun că orice persoană care locuieşte într-o tară străină este expusă unui nivel mult mai mare de stres decât o persoană care trăieşte în ţara natală.

Pentru unele dintre aceste persoane acest stres este mai greu de gestionat şi generează uneori probleme precum: dificultăţi de adaptare, deprimare, anxietate, probleme de cuplu, certuri în familie, creşterea consumului de substanţe cu efecte de liniştire emoţională (fumat, alcool, medicamente, alte droguri).

Ce putem face noi pentru cei dragi plecaţi departe de casă ?

1. Să menținem legătură emoțională.
Să comunică într-un fel în fiecare zi, mai mult de o dată, dacă este posibil. Conversațiile nu trebuie să fie lungi sau în profunzime: să ne spunem despre micile triumfuri și tragedii, să ne cerem sfatul, să utilizăm programe de mesagerie instant sau Skype, să scriem emailuri mai lungi și mai detaliate (asta o să arate că ne pasă suficient pentru a dedica timp și efort), să scriem scrisori de dragoste, să trimitem mici cadouri, felicitări, sau alte obiecte care simbolizează ceva din viața de zi cu zi împărțită împreună. În acest caz, cantitatea este la fel de important ca și calitatea.

Putem descoperi un avantaj asupra celor care au un partener aproape – nu luăm comunicarea și sentimentul de împreună ca pe ceva garantat!

2. Să facem lucruri împreună.
Să sfidăm distanța. Este important să facem și alte lucruri împreună în afară de apelurile telefonice obișnuite. Într-o relație la distanță, interacțiunea pe telefon poate deveni plictisitoare pe termen lung. Încorporarea altor forme de interacțiune este importantă. Să ne amintim că oamenii în relațiile care nu sunt la distanță, nu petrec majoritatea timpului lor vorbind, ci mai degrabă făcând lucrurile împreună. Să încercăm să reproducem acest lucru prin găsirea de activități împreună: vizionarea unei emisiuni TV sau a unui film, simultan, să urmărim interese comune, chiar dacă aceasta înseamnă să le urmărim separat.

3. Să ne vizităm cât mai des.
Să încercăm să ne facem timp pentru a ne vizita reciproc cât mai des posibil, sau pe cât de des ne permite bugetul. O relație nu poate prospera dacă singurul lucru pe care îl avem este telefonul. Avem nevoie să ne vedem de aproape și personal de fiecare dată când avem această șansă. Cheia este de a stabili anumite reguli cu privire la frecvenţa vizitelor și să respectăm aceste reguli. Constanța ajută o relație la distanță să supraviețuiască.

4. Să evităm tentația de a controla.
Oamenii au liberul arbitru și nimeni nu poate sau nu ar trebui să controleze o altă persoană. Atâta timp cât fiecare este interesat de menținerea relației, distanța nu va face o diferență.

De îndată ce unul dintre noi decide că celălalt nu este potrivit pentru el sau că altcineva se poate potrivește mai bine – relația se termină chiar dacă locuim la 3000 de km depărtare, la distanță de două străzi, sau împărțim același pat cu poza de nuntă pe perete.

E bine  să avem încredere unul în altul complet, pentru ca relația de cuplu să funcționeze la distanță.

Ajută întotdeauna când intrăm într-o relație cu ideea că toată lumea este nevinovată și demnă de încredere până la proba contrarie. Să nu picăm în capcana de a ne interoga partnerul de fiecare dată când el/ea decide să iasă în oraș cu oameni pe care nu îi cunoaștem sau el/ea nu ne caută imediat după ce noi am sunat și am lăsat un mesaj. Doar pentru că suntem într-o relație la distanță nu înseamnă că viețile noastre vor lua o pauză. Este important să ne asigurăm că suntem deschiși cu partenerul și nu lăsăm loc de întrebări, nelămuriri sau probleme de încredere. Partenerul va avea în mod natural o viață socială oriunde el/ea locuiește și așa ar trebui să avem și noi. A fi la distanță este și o oportunitate de a avea timp pentru noi înșine, de a urmări interesele și hobby-urile proprii, precum și obiectivele noastre de carieră.

5. Să vorbim despre viitorul împreună.
Să ne sprijinim reciproc în obiectivele noastre, să ne dovedim că relația duce undeva și că eforturile și frustrările nu sunt în zadar.

6. Să ne centrăm pe lucrurile pozitive.
Pentru că timpul petrecut împreună este rar, atunci când suntem în contact să profităm cât mai mult de abilitatea de a fi intim unul cu celalalt, de a îi face complimente, a-i adresa aprecieri și încurajări, de a-i arăta celuilalt că este important pentru noi și special, așa cu este el. Criticile, reproșurile și tentația de a-l schimba pe celălalt nu fac altceva decât să slăbească legătura emoțională care este uneori mai fragilă din cauză distanței.

About The Author

admin

Comments

Leave a Reply