Nu ar trebui sa fie dureros sa fii copil

Posted By admin on April 19, 2012

Am vazut aseara un film in care un copil de zece ani, martor permanent la scene de violenta al tatalui asupra mamei,  isi loveste tatal cu o bara de metal in cap si il omoara crezand ca in felul acesta si-a aparat mama…..

Traim intr-o lume in care singuri ne construim povesti. Povesti despre ce putem sau nu putem schimba, despre ce ar fi daca ar fi sau ar fi fost. Uneori aceste mituri sunt bune si ne creeaza un fel de confort emotional. Putem sa traim de pilda cu mitul “copilul trebuie sa fie perfect altminteri eu n-am fost un parinte bun”.

Mai greu este cand aceste mituri distrug  starea de bine si ma refer la mituri despre ce solutii avem in privinta abuzului:Iata trei dintre ele :

Mit : Violenţa este o descărcare sănătoasă şi este de înţeles

Adevarul : Există strategii prin care se poate realiza “descărcarea” fără a fi implicate alte persoane

Mit: Relaţia se va îmbunătăţi: de asemenea cunoscut ca şi “dacă o ignori probabil violenţa va dispărea”

Adevarul : Aceste relaţii sunt de cele mai multe ori rezistente schimbare, rareori aceasta apărând fără o intervenţie specifică

Mit :Este bine ca familia să fie ţinută împreună pentru a putea să-şi rezolve problemele

Adevarul :Separarea poate fi necesară pentru ca toti cei implicati dar mai ales copii să poată fi în siguranţă.     Menţinerea familiei împreună sau încurajarea împăcării poate să mărească riscul ca cineva să fie rănit sau chiar omorât.

Din pacate aceste mituri tin copiii departe de rezolvarea problemelor si determina grave consecinte asupra sanatatii psihice a copilului dar si a adultului de mai tarziu.

Cele mai comune consecinţe psihologice ale abuzului sunt:

• incapacitatea de a sesiza abuzul atunci cand se manifesta din partea altor persoane;

• persoana abuzata considera ca abuzul este normal si este o manifestarea a afectiunii;

• depresie;

• anxietate;

• tulburări de somn;

• tulburări alimentare;

• nervozitate;

• niveluri scăzute ale stimei de sine;

• retrăiri mentale ale episoadelor violente;

• tentativele de suicid;

• abuzul de substanţe;

• frica;

• tulburări obsesiv-compulsive.

Dinamica abuzului este de aşa factură că determină diminuarea progresivă a sentimentelor propriei valori şi utilităţi copilului abuzat, ceea ce poate provoca consecinţe ce pot dura o perioadă îndelungată chiar şi după ce abuzul a încetat.

Camelia Dragomirescu

Psiholog si psihoterapeut

 

About The Author

admin

Comments

Leave a Reply