Am citit candva o carte care se numea asa : “Daca esti asa destept de ce nu esti fericit ?” …. Buna intrebare , mi-am zis

Cand vorbim despre inteligenta, ne referim aproape intotdeauna la inteligenta ,,mentala”, respectiv IQ. Indiferent ca ne place sau nu, s-a dezvoltat o intreaga terminologie pentru gradele de inteligenta. Spunem despre oameni (nu intotdeauna in fata, deoarece majoritatea acestor termeni sunt peiorativi) ca sunt ,,sacaitori” , ,,mintosi” , ,,Einstein” , ,,redusi mintal” , ,,grei de cap” sau ca ,,nu au nimic intre urechi” – nu avem nici o indoiala ca puteti completa lista,daca vi se cere.

IE (sau EQ) a intrat in limbajul nostru in ultimii  mai bine de 10 ani, dar avem, de mai multa vreme, termeni colocvicali despre diferite laturi ale sale si in permanenta apar altii noi.

Abilitatea de a rezolva in mod eficace problemele umane depinde de capacitatea  de a va dirija propria stare emotionala, astfel incat sa va echilibrati si sa va aflati in contact cu simtamintele dumneavoastra interioare, pentru ca sa va intelegeti propriile imbolduri si prioritati. In acelasi timp trebuie sa puteti intelege punctul de vedere al altor oameni, sa va dati seama de si sa anticipati modul in care s-ar putea sa reactioneze la propunerile pe care le faceti.

De aceea scopul intalnirilor destinate parintilor si nu numai , sunt axate pe cunoasterea si folosirea emotiilor in beneficiul lor si nu evitarea emotiilor.

Sa inveti sa ai incredere in oameni  este una dintre cele mai dificile provocari ( Isaac Watts)

Conform DEX – ÎNCRÉDERE este  Acțiunea de a (se) încrede și rezultatul ei; sentiment de siguranță față de cinstea, buna-credință sau sinceritatea cuiva; credință. ◊ Expr. Om (sau persoană) de (mare) încredere = persoană căreia i se poate încredința orice secret, orice misiune. A da vot de încredere = a aproba în parlament activitatea sau programul unui guvern.

Sursa : https://dexonline.ro/definitie/incredere

In opinia mea increderea are 3 parti :

1. Predictibilitatea . Putem avea inceredere intr-un partener predictibil deoarece putem anticipa ce va face in viitor. Daca nu poti avea incredere ca partenerul tau va veni la cina cu parintii tai diseara sau nu va plati factura la lumina va fi greu sa impartiti responsabilitatile sau sa va faceti planuri de viitor. …

2. Increderea se naste din siguranta ca poti conta pe partenerul tau pentru a aduce contributii pozitive in relatie. Siguranta este a doua componenta a increderii. Oamenii care au alaturi o persoana serioasa si statornica isi permit sa fie vulnerabili. Ei stiu ca atunci cand sunt respinsi si raniti de altii se pot destainui partenerului si acesta ii va sustine. De asemenea un partener serios isi va tine promisiunile si isi va tine si gura (vezi aici ca va fi respectuos cu ccea ce i-a spus celalalt despre  vulnerabilitatea lui ).

3. Oamenii si contextele se schimba insa ceea ce e de pastrat este controlul asupra impulsurilor.

Uneori , intr-o criza a varstei de mijloc te trezesti ca esti parasit. Capacitatea de a face fata acestei tentatii si a evita aceste incertitudini este a treia componenta a increderii. Daca avem aceasta capacitate putem planui un viitor impreuna.

Inceredera este ceva ce rezulta din experienta de viata, unii suntem mai predispusi a avea inceredere decat altii.

Sunt cercetari care afirma ca abilitatea de a avea incredere se consolideaza in primul an de viata cand ne dam seama daca ne putem increde in parintii nostrii , daca ei au au grija sau nu de nevoile noastre.

Daca nu am incerdere in partenerul meu il voi indeparta.

Daca nu ai incredere in fidelitatea lui /a ei vei face acuzatii nefondate si atunci fie tu fie celalalt obosit de atata neincredere va parasi relatia.

Oamenii care nu au incredere inclina sa ignore comportamentele pozitive si se concetreaza excesiv pe cele negative exagerandu-le. Daca faci 10 lucruri bune el le va vedea sigur doar pe cel rau chiar daca e doar unul.

Am vorbit aici despre increderea in prieteni  sau parteneri de viata.

Putem extrapola la ceea ce se intampla acum la nivel de tara . Cum sa ai incredere  in cei alesi ?

“Succesul nu este cheia fericirii.

Succesul este perceput diferit de fiecare dintre noi, in functie de sistemul nostru de valori.

Chiar daca lumea in care traim incearca sa ne imprime ca succesul inseamna notele de la scoala , pozitia intr-o companie sau cat de mult citesti si te perfectionezi , de nenumarate ori nu te simti implinit insa nu renunti pentru ca te intrebi ce vor crede ceilalti despre tine ?

“Ceea ce alți oameni vor crede …” este una dintre cele mai frecvente preocupări pe care le văd la oamenii care cred ca valoarea lor personala este încă  masurata prin ceea ce trebuie să arătăm ca am făcut – bunuri materiale, examenele pe care le-am luat , scolile pe care le-am absolvit,proprietatile câștigate, certificatele obtinute , obiectivele atinse etc.

In concluzie  factorul  determinant al succesului este gradul în care o persoană este validată și aprobată de  alții sau de societatea in care traieste.

Dacă nu se încadrezi  în niciuna dintre aceste categorii, atunci ești binecuvântat!

Modelul tradițional de succes este atât de adânc înrădăcinat în psihicul colectiv incat e greu , poate fi incredibil de dificil să scapi de el. Este ca una dintre  petele alea persistente care pur și simplu nu o poti scoate , indiferent de cât de mult ai frecat sau ce solutie miracol ai folosit.

Cand am decis sa ma fac psihoterapeut am auzit frecvent  intrebari de felul asta :

“Cum ai de gând să iti câștigi existența din asta?”

“Cine crezi ca va veni la tine sa iti spuna  lucruri intime ?”

“Tu ce speri să castigi din asta?”

“Spune-mi cum poți justifica alegerea  asta?

“Ai înnebunit?”

Adevărul este că, uneori, când urmărim sa schimbam ceva cei din jurul nostru sunt speriati , nu ne mai recunosc.

Cel mai adesea apropiatii  doresc să rămână cu ceea ce este familiar pentru ca ei nu isi doresc schimbarea .

Ar fi bine de acceptat ca noi nu decidem cine vine și cine pleacă din viata noastra . Putem fi autentici doar  pentru noi înșine . De fapt, singurul lucru pe care il putem alege, este cum sa  trăim noi .

Vad parinti care pun presiune pe copiii lor sa obtina rezultate sclipitoare la scoala dar nu ii cunosc – nu stiu ce le place , ce iubesc , ce vise au .

Raiul copilul vostru  este în interiorul lor  - lăsați-l să strălucească …

“Viata voastra este determinată nu atât de mult de ceea ce alergi sa obtii ci  de  atitudinea pe care o ai fata de viață; nu atât de mult de ceea ce se întâmplă cu tine, cat de modul în care mintea ta se uită la ceea ce se întâmplă”, spune  Kahlil Gibran

Ma intreb de ce cred parintii ca stiu ce e cel mai bine pentru copii lor ? Oare de ce nu vor sa stie nimic despre ce e inauntrul lor ?

Oare de ce nu primim de la parintii nostri mesajul : Tu esti de ajuns! Exact așa cum ești.

Camelia Dragomirescu

Ei , uite ca am mai trecut intr-un an .

Sunt in 2017 si privesc asa cu drag cum oamenii isi fac urari de bine si isi fac promisiuni lor . Promisiuni de schimbare de parca schimbarea ar fi un eveniment nu un proces.

Si apoi dezamagirile . …

Ca nu m-am tinut de promisiune , ca nu am vointa sa fac ce mi-am propus.

Repet – schimbarea obiceiurilor nu este un eveniment , nu are legatura cu trecerea intr-un nou an , e un proces cu etape , cu efort .

Daca privim in istorie acest obicei de a ne pune dorinte la cumpana dintre ani vine de la babilonieni. La inceputul fiecarui  nou an ,  ei isi doreau sa fie mai buni si mai intelepti. Doar atat .

Asa cum nici la ei dorintele nu deveneau obligatoriu realitate nici la noi nu vor deveni toate.

La miezul noptii nu am putut sa imi pun nici o dorinta . Mintea mea era prea preocupata sa fie recunoscatoare pentru ca am primit pana acum .

Ma gandeam ca sunt recunoascatoare pentru ca :

-nu ma mai gandesc aproape deloc la spun ceilalti despre mine ;

- simt compasiune pentru mine si pentru copilul care am fost;

- nu ma las coplesita de sentimentul de neputinta si de apatie;

- lupt cu fricile  mele neintemeiate si nu ma mai gandesc  la ce-mi  lipseste;

-imi dezvolt intuitia  si increderea in semenii mei ; fac inca efort sa nu mai vreau certitudini , sa ma vindec de nevoia de a avea certitudini;

- imi dezvolt creativitatea , nu ma mai compar cu altii;

-rad mai mult , ma joc mai mult ;

-ma dedic doar muncii care imi place si nu mai conformez asteptarilor celorlalti.

Chiar daca, in anul care a trecut, cativa oameni au decis sa se indeparteze de mine ii respect si sunt bucuroasa ca am drumul meu unde intalnesc o multime de oameni noi si interesanti .

Va doresc si voua sa va implicati in propria viata , fiind constienti de valoarea voastra proprie . Sau cum spun eu  unora dintre voi – Ramaneti in treaba voastra !