MentalClas

Psihologi si psihoterapeuti in Pitesti

Cand tot ce ai e un fir de ceapa…


   Apr 24

Cand tot ce ai e un fir de ceapa…

Poveste cu tâlc. O femeie rea moare și ajunge în Iad. Îngerul ei ...

Ma gandeam zilele trecute la vorba romanesca : “bine faci , bine gasesti ” si aveam o nostalgie a intelegerii binelui ..

In diferite perioade ale vietii am vazut binele diferit insa intotdeauna am vazut ca binele facut , in orice forma, se intoarce . De asta mi se pare ca este esential sa pun in miscare binele pentru ca el ,din punctul meu de vedere , invariabil se intoarce .

Cand ma gandeam la asta mi-am amintit ca acum doua veri intr-o calatorie cu trenul prin Rusia ,pritena mea draga citea Fraţii Karamazov. Acum gandul m-a dus direct la volumul doi in care Grusenka ii impartaseste lui Aliosa povestea asta :

„Se spune că odată a trăit o femeie din cale afară de egoistă şi rea, care nu făcuse în viaţa ei nici o faptă bună nimănuia. Nu avea milă de nimeni şi nu iubise pe nimeni niciodată în afară de propria-i persoană. Era o povară şi un blestem pentru cei din jurul său.
Dar iată că într-o bună zi această femeie moare şi nimereşte drept în iad, de altfel unde-i era şi locul. Dar ca toată lumea avea şi ea un apărător în viaţă şi în moarte, acesta era îngerul ei păzitor, care nu voia cu nici un chip s-o lase să putrezească în iad. Acest înger se duce aşadar la Dumnezeu şi se roagă pentru sufletul femeii, pe care o cunoştea mai bine decât alţii.
– A făcut vre-un bine în toată viaţa ei? – a întrebat Dumnezeu.
Cum dorea să o salveze cu orice preţ de la chinurile veşnice ale iadului, îngerul şi-a adus aminte, că femeia odată, o singură dată în viaţa ei, a dat de pomană cuiva un fir de ceapă.
– Bine! – a spus Dumnezeu, în marea Sa îndurare. – Dacă e aşa atunci las-o să se agaţe de firul de ceapă iar tu trage-o afară din iad, dacă firul rezistă e salvată!
Îndată îngerul a luat firul de ceapă şi l-a întins femeii, care s-a prins bine de el, cu amândouă mâinile.
Numai că atunci câţiva păcâtoşi din preajmă au încercat să-se prindă şi ei de femeie, ca să îi scoată şi pe ei îngerul din iad. Îngerul trăgea de fir şi culmea firul rezista. Dar femeia tot egoistă a rămas – era firul ei de ceapă, era îngerul ei, – aşa că începu să-i alunge, ca nu cumva să se salveze şi ei. Dar în clipa în care a rămas singura stăpână pe fir, acesta s-a rupt. De acum îngerul nu mai putea face nimic pentru ea.”

 

Extras din ”Fraţii Karamazov” de F. M. Dostoievski

You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.

Leave a Reply