Luna decembrie este luna plina de sarbatori si se presupune ca e si plina de bucurie.

Din pacate exista un numar de oameni ,uneori chiar din apropierea noastra, care sufera de ceea ce psihologii numesc tristetea de sezon (SAD- Sezon Affective Disorder) .

Mulți oameni nu sunt conștienți de acesta forma de depresie sezonieră sau nu au fost niciodată afectati de aceasta personal.

Poate sa apara in orice vacanta insa este mai des intalnita in perioada in care sunt  sărbătorile din decembrie.

STATISTICA RAPORTATA DE STUDII ASUPRA SĂNĂTATII MINTALE DIN AMERICA ( sursa :  http://www.800charitycars.org) arata ca :

• SAD apare la persoane cu vârste cuprinse între 18 și 30 de ani.

• SAD se găsește în mod predominant la femei- 3 din 4 suferinzi fiind femei.

• SAD apare cu precadere  în emisfera de nord și de sud, dar este extrem de rara la  persoanele care locuiesc în limita de 30 de grade latitudine a ecuatorului.

• Gravitatea acestei boli variază de la o persoană la alta și depinde de vulnerabilitatea persoanei  și  de pozitia geografica.

Simptome ale SAD

• Starea de tristete este mereu prezenta . Cred ca cel mai bine aceasta senzatie este descrisa aici :

“Cred ca e ceva in neregula cu mine , Linus. Vine Craciunul si eu nu sunt bucuros. Nu simt asa cum ar trebui sa simt ” – Charlie Brown ,A Charlie Brown Christmas

• Nivelul de energie este mai scazut decat de obicei

• O pofta disperata de carbohidrati

• Sentimentele de disperare sunt  predominate

• Iritabilitate

• Cei care suferă de anxietate pot avea tendinta sa devina mai retrasi social

• Dificultati de concetrare

• Insomnie

• Pierderea poftei de mâncare

• Pierderea  bucuriei pentru  lucruri pe care odinioară le facea cu placere

Opțiuni de tratament

• Grup de sprijin
• Psihoterapie
• Medicamente
• Terapia cu lumină

Lucruri care le puteți face pentru a vă ajuta:

• Intra într-o rutină structurată!

• Mânanca  la aceeași oră în fiecare zi , incearca sa dormi cat de mult pe timp de noapte.

• Fa sport cat de des poti ,  de multe ori. Acesta te va scuti de stres  și va crește nivelul de endorfine din creier, endorfine  care lucrează în același mod ca un anti-depresiv.

• Ia legătura cu persoane care iti plac , ajunge sa socializezi chiar la nivel superficial.

• Lumineaza-ti casa si  mediul de lucru cu culori mai calde , cauta  lumina naturala cat mai mult .

• Păstreaza-te  motivat  și ocupat.

Iar pentru cei care sunt langa voi si va indeamna sa va luptati cu voi , sa va schimbati , am o recomandare: Nu ai control decat asupra ta si asupra a ceea ce alegi sa devii tu (ce ganduri , emotii si atitudini sa ai). Pe ceilalti nu poti decat sa ii accepti  …. sau nu si sa mergi mai departe .

Va doresc sa mergeti cu bine si fara tristete in 2017 si in anii care  vor veni !

Citeam de dimineata o gluma pe facebook despre faptul ca in luna asta ficatul va fi pus la grea incercare  si ma gandeam la alcool despre care se stie destul de putin cand vine vorba de ce inseamna dependenta sau consumul problematic.

Dupa Institutul de Alcoolism al Statelor Unite, o persoana aflata la “risc” de a dezvolta probleme date de consumul de alcool este :

- un barbat care bea mai mult de 14 drinkuri/saptamana sau mai mult de 4 drinkuri intr-o ocazie

- o femeie care consuma mai mult de 7 drinkuri/saptamana sau mai mult de 3 drinkuri intr-o ocazie

-  o persoana in varsta care bea mai mult de 7 drinkuri/saptamana sau mai mult de 1 drink intr-o ocazie

Un drink = 12 g alcool pur, respectiv

– 1 sticla de bere de 330 ml

– 1 pahar de vin de 200 ml

– 1 paharel de bauturi spirtoase de 40 ml

Desi multi credem ca schimbarea comportamentala cand vine vorba de o dependenta – si ma refer aici la dependenta de alcool – este facila si ca omul are nevoie doar de vointa lucrurile stau mult diferit.

Schimbarea este un proces lung care implica mai mult decat vointa .

STADIILE CICLULUI SCHIMBARII (conform studiilor efectuate de   Prochaska si DiClemente) presupun  parcurgerea , deloc usoara a urmatoarelor etape :

1. Precontemplarea – persoana nu ia in considerare posibilitatea schimbarii sau nu vrea sa-si schimbe comportamentul: este “luna de miere” a adictiei, cand doar efectele placute ale comportamentului sunt luate in considerare, in timp ce consecintele neplacute sunt complet ignorate.

2. Contemplarea – persoana incepe sa fie constienta si de efectele negative, neplacute, sa fie ingrijorata si sa ia in considerare posibilitatea schimbarii; este ambivalenta si nesigura in raport cu schimbarea.

3. Decizia/prepararea – schimbarea incepe sa fie vazuta ca o necesitate, deoarece se resimt din ce in ce mai mult efectele neplacute. Planifica sa realizeze schimbarea in viitorul apropiat, dar nu e inca hotarat asupra ceea ce are de facut in continuare.

4. Actiunea – persoana face pasi concreti spre realizarea schimbarii, dar acestia sunt deocamdata instabili (ex.: se implica intr-un tratament de specialitate, dar abandoneaza programul si reia consumul, urmand, ca dupa o scurta perioada, sa solicite, iar, ajutorul de specialitate)

5. Mentinerea – clientul si-a atins obiectivul propus  (incetarea completa a comportamentului indezirabil) si se concentreaza pe mentinerea noilor comportamente insusiste.

6. Recaderea – clientul experimenteaza recurenta simptomelor si in fata consecintelor decide ce are de facut in continuare : – reluare tratament sau reluare consum.

NOTA – trecerea de la etapele initiale ale ciclului schimbarii spre actiune si mentinere poate fi facilitata de terapeut prin folosirea Interviului Motivational si prin alcatuirea Balantei Decizionale

Title: Parenting constient
Location: Pitesti – Trivale
Link out: Click here
Description: Ce este si cum se construieste inteligenta emotionala ?
Start Time: 9:30
Date: 2016-12-04
End Time: 11:30

Multi credem ca am avut o copilarie foarte fericita .

1. Încearcă să îţi aminteşti câteva momente fericite împreună cu mama sau/şi cu tatăl tău. Îţi poţi aminti câteva în detaliu? Nu trebuie să fie „importante“ sau „semnificative“. Uneori, momentele cele mai banale — cum ar fi acela în care lingeai cuţitul cu care întindeai glazura — ne pot bucura cel mai mult.

2. Încearcă să îţi aminteşti câteva momente fericite petrecute cu fraţii şi/sau cu prietenii tăi. Din nou, nu contează cât de profunde sau pline de sens au fost, e important doar să ţi le aminteşti şi să te facă să zâmbeşti.

3. Acum, că ai câteva amintiri plăcute, gândeşte‑te şi la ce nu a mers bine. Asta te va ajuta să ştii ce anume nu vrei să faci şi tu cu copii tăi. Ce nu a mers bine în copilărie? Gândeşte‑te la câteva momente clare, specifice.

4. Acum încearcă să te întorci în perioada preadolescenţei. Încearcă să îţi aminteşti cum era când aveai unsprezece sau doisprezece ani. Cum arăta curtea ta? Cum arată camera ta? Ce tip de frigider aveai? Îţi făceai baie sau duş? Care era desertul tău preferat? Ce filme îţi plăceau? Îţi aminteşti de vreun animal pe care îl iubeai? Cum arătau vacanţele şi momentele tale speciale (preferai petrecerile sau să stai peste noapte la un prieten)?

5. Cine erau cei mai buni prieteni ai tăi în copilărie? Îţi aminteşti de câţiva dintre ei?

6. Îţi poţi aminti de momente fericite cu bunicii? Ia‑ţi câteva minute pentru a‑ţi aminti de aceste momente cu bunicii.

7. Care a fost persoana din afara familiei tale care te‑a influenţat în bine cel mai mult când erai copil? În ce fel a contribuit la schimbarea ta? Petrece câteva momente având imaginea acestei persoane în minte. Ce a făcut pentru tine? Există un moment semnificativ?

8. Care sunt cele mai frumoase momente ale tale din şcoală? Care a fost stilul de predare care a funcţionat cel mai bine pentru tine? Cu ce ai rămas şi astăzi în urma experienţei de pentru a te asigura că îi vei proteja pe copiii tăi de aceste experienţe negative?

9. Ce metodă de disciplină sau de reglare a comportamentului a funcţionat pentru tine? Ce nua funcţionat? Ce metodă nu ai vrea să experimenteze copiii tăi? Ce strategie motivaţională sau ce regulă a funcţionat suficient de bine pentru tine, încât îţi doreşti să o foloseşti şi cu copiii tăi?

10. Care sunt cele mai fericite momente din copilăria ta care îţi vin în minte? Ce făceai pentru a fi fericit şi cum ai putea să îi încurajezi şi pe copiii tăi să încerce această metodă? Îţi plăcea să citeşti? Să petreci timp cu prietenii? Să priveşti partea plină a paharului?

11. Ce ţi‑ai fi dorit să se întâmple în copilăria ta şi nu s‑a întâmplat?

12. Ce trăsături aveai când erai copil şi le valorizezi şi astăzi?

13. După ce ai făcut exerciţiul de astăzi ce crezi că îi face fericiţi pe oameni?

Pentru a răspunde la aceste întrebări, ai adus în prim plan cei mai importanţi ani din viaţa ta. Anii de început. Permite‑mi să îţi mai pun o întrebare:

Ce ai învăţat despre creşterea copiilor în urma acestui exerciţiu?

Fragment din Copil fericit – adult fericit. Cinci pași pentru a-i ajuta pe cei mici să-și conserve bucuria pe tot parcursul vieții, de Edward M. Hallowell