Bine ati venit

Reziliența – traiectorii de dezvoltare |

Posted By admin on March 27, 2019

Cercetările din domeniul rezilienței au început în jurul anului 1970 ca urmare a multor ani de observații, dezvoltare de teorii și practici în ceea ce privește impactul traumei și stresului asupra funcționării și dezvoltării individului și familiei. Inițial, aceste cercetări s-au concentrat asupra consecințelor negative pe care prezența anumitor adversități (sărăcie, abuz) îl au asupra individului. Au urmat apoi o serie de studii care au avut ca scop înțelegerea traiectoriilor de dezvoltare în rândul copiilor care au reușit să facă față stresorilor, în ciuda adversităților întâlnite. Așadar, de-a lungul timpului, delimitările conceptuale cu privire la termenul de reziliență au suferit schimbări diverse. Ultimele studii însă definesc reziliența ca fiind capacitatea unui sistem de a se adapta cu succes provocărilor care amenință funcționarea, supraviețuirea și dezvoltarea ulterioară a unui sistem: atunci când o persoană sau o familie manifestă adaptare pozitivă (definită în funcție de criterii dinainte stabilite) în fața unor provocări majore, spunem despre acea persoană sau familie că este rezilientă. Există o serie de factori care se asociază cu rezultate pozitive în contextul prezenței diferitelor adversități sau provocări. Mai mulți autori (Boss, 2006; DeHaan, 2013; Fernandez, 2013; Masten, 2014; Cicchetti, 2016; Walsh, 2016; Masten, 2018) au realizat o listă cu cei mai importanți factori care contribuie la dezvoltarea rezilienței:

  • Mediul familial sigur și protector
  • Relații apropiate caracterizate prin  siguranță emoțională
  • Coeziune familială, apartenența familială
  • Abilități parentale bine dezvoltate
  • Motivație crescută de a te adapta , abilități de coping adaptativ
  • Abilități de rezolvare de probleme, de planificare, de reglare și co-reglare emoțională
  • Autoeficacitate, viziune pozitivă asupra propriei persoane dar și asupra familiei
  • Speranța, credința, optimismul
  • Credința că viața are sens, credința că lucrurile pe care le faci au sens
  • Rutinele și ritualurile (mai ales rutinele de familie)
  • Implicarea în procesul educațional al unei școli care funcționează eficient
  • Legătura cu comunități de sprijin sau de suport

Dintre toți acești factori, cei care fac referire la parenting sau la relația părinte-copil, au primit atenția cea mai mare în ultimii ani de cercetare. Interacțiunile părinte-copil joacă un rol central în dezvoltarea rezilienței: părinții contribuie la dezvoltarea unui sistem fundamental de adaptare la situații de risc pe care copiii îl folosesc apoi de-a lungul întregii vieți ca modalitate de a face față acestor situații. Rolul critic al părintelui în dezvoltarea rezilienței la copiii a fost subliniat mai ales prin intermediul teoriei atașamentului. O relație sigură de atașament cu părintele (sau o altă figură principală de atașament) funcționează ca factor protector pentru relațiile pe care copilul le dezvoltă pe mai târziu; de asemenea ea este asociată cu rezultate pozitive la nivel academic, social și emoțional pentru copiii aflați la risc sau care sunt expuși la evenimente traumatice. Mai mult, studiile arată că prezența unei figuri principale de atașament  diminuează semnificativ reacțiile de stres (de la nivel comportamental și fiziologic) pe care acești copii le au la  stimulii amenințători.

Așadar, relația de atașament sigur părinte-copil are implicații majore în dezvoltarea rezilienței la copii încă de timpuriu,  reprezentând baza pe care se construiesc ceilalți factori protectori care contribuie la dezvoltarea rezilienței.

Bibliografie

Masten, A. S. (2018). Resilience theory and research on children and families: Past, present, and promise. Journal of Family Theory & Review10(1), 12-31.

Masten, A., & Barnes, A. (2018). Resilience in Children: Developmental Perspectives. Children5(7), 98.

Sursa www.pedonline.ro

Despre incredere..

Posted By admin on March 24, 2019

Imagini pentru incredere

Un alpinist a vrut să cucerească cel mai înalt munte. S-a pregătit pentru asta timp îndelungat şi în final a hotărât să se aventureze de unul singur, pentru a primi doar el laurii victoriei.

Noaptea căzu grea pe înălţimile munţilor şi omul nu a mai văzut nimic.Totul era negru. Până şi luna şi stelele fuseseră acoperite de nori negri. Şi cum se căţăra el, la doar câţiva metri de vârful muntelui a alunecat şi a căzut în gol. Alpinistul văzu în acea îngrozitoare cădere episoade din viaţa lui, bune şi rele. Se gândi la moartea care era aproape, când deodată a simţit frânghia de siguranţă că-i frânge mijlocul. Fusese oprit din cădere şi acum atârna în gol legat de acea frânghie.
Urmă un moment de tăcere absolută, atârnat în neant şi singurul lucru ce-i veni în minte fu : „Ajută-mă Doamne”.
Deodată auzi o voce venită din depărtări:

-Ce doreşti fiule?

-Salvează-mă, Doamne! strigă alpinistul cuprins de frica morţii.

-Chiar crezi că Eu te pot salva?

-Da Doamne, cred în Tine!

-Bine, dacă tu crezi în Mine şi în salvarea Mea, taie frânghia de care atârni! spuse Dumnezeu.

Un moment de tăcere… alpinistul se îndoi şi pierdu credinţa, frânghia era singura care-l ţinea în viaţă… aşa că nu o tăie şi hotărî să renunţe la ajutorul dumnezeiesc.

A doua zi dimineaţă, echipele de salvare au anunţat că au găsit un alpinist legat de frânghia de siguranţă la doar doi metri de pământ. Murise îngheţat de frig.

Aşadar, tu cât multa incredere ai , nu cat de multa declari ca ai ?

Sursa : https://quotationsfreak.com

 

 

De ce este necesara colaborarea si cooperarea familie- scoala ?

Posted By admin on January 13, 2019

Cercetarea empirică a generat multe cunoștințe despre factorii și mecanismele  importante in dezvoltarea unei relații  sanatoase a copilului cu mediul in care traieste .

Observarea si dezvoltarea urmatoarelor aspecte este foarte importanta :

-  Modul de abordare și gestionare a unui factor de stres sau a unor factori de risc, întrebarea decisivă fiind dacă, copilul doar reacționează sau acționează .

-  Tendință  crescuta  față de evitarea problemelor sau de fatalism si dimunarea acestei tendinte

-  Cogniții pro  auto-eficacității și stimei de sine

- Disponibilitatea unei persoane stabile și demne de încredere din punct de vedere emoțional în copilărie este factor pozitiv in dezvoltarea armonioasa a personalitatii

-  Relații emoționale stabile , experiență pozitivă în comunicarea socială cu alte persoane (extra-familiale), inclusiv o rețea de sprijin social de dimensiune funcțională  precum și satisfacție cu diferitele tipuri de sprijin primite.

-  Caracteristicile temperamentale care favorizează autocontrolul în general, dar și în situații de criză acută care promovează și o relație generală necomplicată între copil și părinte, chiar dacă ambii părinți sunt în discordie cronică

- Abilitatea copilului de a accepta întârzierea satisfacerii dorintelor (amanarea gratificatiei)

- Curiozitate, motivație și bucurie în comportamentul explorator la un copil, precum și motivația de a observa și asculta

-  Un climat educațional deschis orientat spre obținerea autonomiei

- Comportament social adaptat  în ciuda prezentei stresului cronic; helpfulness; popularitate cu colegii și asumarea responsabilității pentru frați și, uneori, pentru părinți bolnavi, de exemplu.

Astfel vom avea obiectivele necesare unui  model educational care va avea drept scop înțelegerea copingului și rezilientei.

Scoala si familia pot si este necesar sa colaboreze pentru a forma la copil si adolescent :

  • Credinte despre sine lume si viata
  • Atitudini pro -sociale si de ingrijire a mediului in care traieste
  • Curiozitate , imaginatie si bucuria de a explora
  • Comportamente adaptate la stress si de asumare a responsabilitatii
  • Resurse pentru a actiona in beneficiul lui si al celor apropiati .

 

 

La revedere 2018 !

Posted By admin on December 28, 2018

Imagini pentru 2018Imagini pentru 2019

Am fost aseara la intalnirea de sfarsit de an cu echipa Fastrackids si am fost provocata sa raspund  la niste intrebari :

Pentru ce sunt recunoscatoare anului asta ? Ce am realizat ?

Ce pot să fac mai bine dupa ce am trait si invatat de la 2018?

Ce imi doresc de la  2019?

Anul asta nu am fost doar bucuroasă , nu am fost doar fericită și nu am avut doar momente de împlinire. Am trăit de toate și tristețe  și nereușite. Pe toate m-am straduit sa le primesc cu acceptare

Încă lucrez la această acceptare, o văd foarte importantă. Astăzi cred că totul este mai ușor când accepți.Pentru mine acceptarea  nu înseamnă resemnare.

Înseamnă că nu sunt eu cea mai mare și cea mai tare, sunt multe aspecte pe care nu le pot controla. Dar cu acceptare le pot schimba, le pot integra în viața mea.

Dacă ar fi să descriu anul 2018 într-un singur cuvânt acesta ar fi  NOUTATE .

În acest an am crescut mult, am trăit mai mult , am mai dobandit un rol important: rolul de bunica.

Am început să îmi creez un viitor mai bun prin tot ce fac în prezent.

Îți doresc un AN NOU MINUNAT și îți mulțumesc dacă ai avut răbdare cu mine , cu neputinta , nestiinta si limitarea mea !