M-am trezit în dimineața asta cu un mesaj care mă anunța despre moartea unui profesionist în sănătate mintală –distins profesor , om importat in meseria noastră.

Asta m-a făcut să refletez la sănătatea mintală și masculinitate.

Noțiunile tradiționale de bărbăție continuă să aibă un impact asupra bărbaților și asupra sănătății lor mentale.

Rolurile societății de gen au fost în detrimentul sănătății și bunăstării bărbaților.

Disponibilitatea bărbaților de a minimiza slăbiciunea și durerea este atât de mare încât devine cauza principala a  duratei lor de viață reduse .

În ultima vreme , în societatea noastră s-a vorbit mai mult despre sanatatea mintala , înțelegem mai multe despre importanța sănătății mintale în viața noastră. Cu toate acestea, sănătatea mintală a bărbaților rămâne un subiect tabu din multe puncte de vedere.

Cu încurajări și conștientizare sporite ,cel mai adesea prin popularizarea sanatatii mitale în mass-media, mai mulți bărbați învață importanța observării semnelor de avertizare și a obținerii de ajutor pentru ei înșiși.

De asemenea, fac pași curajoși pentru a aborda traumele care se află adesea în spatele luptelor lor.

Deci, cum putem continua să îi ajutăm pe bărbații din viața noastră să se bazeze pe ajutorul speciliștilor  și să continuăm să creștem și să ne vindecăm?

Oamenilor le place sa fie indragostiti. Totusi, “iubire” este un cuvant mare. Autorul M. Scott Peck spune ca dragostea este o decizie, nu o reactie. Este o alegere, nu un raspuns. Acesta poate fi unul dintre cele mai importante lucruri spuse vreodata de cineva pe aceasta tema.
Adevarata dragoste nu este niciodata rezultatul a modului cum celalalt arata, se comporta sau interactioneaza cu noi.
Sa nu confundati cuvintele “dragoste” si “relatie”. Nu dovedim ca iubim pe cineva ramanand intr-o relatie. Intr-adevar, exista situatii cand am putea dovedi ca iubim pe cineva plecand din acea relatie.
Deci nu este adevarat ca dragostea ne cere ca noi sa iubim mult timp dupa ce propria noastra fericire a disparut. Daca nu mai suntem fericiti intr-o relatie, ne confruntam cu una dintre cele mai importante intrebari din viata:  Avem dreptul de a fi fericiti? Si raspunsul este DA. Sa ramanem intr-o relatie in care nu mai suntem fericiti doar pentru ca am spus ca “vom fi fericiti” ar produce doar nefericire. Poate e timpul sa evadam.
Desigur, este adevarat ca nimeni nu poate vreodata cu adevarat sa “scape” dintr-o relatie. Suntem mereu relationati unii cu altii si singurul lucru care se schimba este forma pe care o ia relatia.
Decizia de a iubi pe cineva – de a-l iubi cu adevarat – este o alegere cu adevarat inalta. Este semnul unui maestru.
Sa iubesti pe cineva ca o “reactie” este o altfel de experienta. Este semnul unei persoane care inca invata. Pericolul, atunci cand iubim pe cineva ca o reactie, este ca cel pe care il iubim se poate schimba. De fapt, este sigur ca se va schimba. Ar putea sa se ingrase sau sa slabesca. Ar putea sa-si altereze personalitatea. Ar putea sa-si schimbe ideile despre ceva important pentru noi. Si daca suntem indragostiti de ceea ce celalalt ne aduce in relatia respectiva, am putea fi loviti de o enorma dezamagire.
Asa ca, ajungem la al doilea ,mare adevar despre toate astea: dragostea nu se refera la ceea ce iti aduce celalalt, se refera la ceea ce aduci tu celuilalt. Intr-adevar, scopul tuturor relatiilor de dragoste este de a ne oferi o oportunitate de a decide si de a declara, de a anunta si de a exprima, de a deveni si de a implini CINE SUNTEM NOI CU ADEVARAT. Si aceasta deasemenea, este o alegere, nu un raspuns, este o decizie nu o reactie, desi oamenii cred ca este invers.
Sunt doua intrebari care trebuiesc puse in legatura cu viata si relatia si de pe urma carora ar beneficia fiecare:
1. Incotro ma indrept?
2. Cine merge cu mine?
Este important sa punem aceste intrebari in ordinea corecta. Multi oameni le schimba ordinea si sufera pentru asta tot restul vietii lor. Ades, alegera destinatiei este conditionata si compromisa de alegerea insotitorului. Asta poate face calatoria si drumul foarte accidentat.
Recent, o tanara femeie de vreo 20 de ani m-a intrebat, “Cum te simti cand esti indragostit?” Eu stiu cum ma simt eu. Eu simt ca este o singura persoana in incapere. Atunci cand sunt cu perechea iubita, se simte ca si cum nu exista loc unde “eu” ma sfarsesc si “ea” incepe. Cand privesc in ochii ei, este ca si cum as privi in propriii mei ochi. Cand simt ca ea este trista, este ca si cum tristetea imi strapunge propria inima. Cand ea zambeste, inima mea zambeste cu ea – ca si ea.
As vrea sa pot simti astfel pentru toata lumea. Asta ma straduiesc acum sa fac. Simt asta cu tot mai multi oameni in fiecare zi ce trece.
Pentru Dumnezeu, nici o persoana nu este mai deosebita decat alta. Astfel simte Dumnezeu dragostea. Nu exista conditionari si nimeni nu e mai special decat altcineva.
Deci, al treilea mare adevar despre dragoste este ca nu cunoaste conditii.
Al patrulea mare adevar despre dragoste este ca nu cunoaste limitari. Dragostea este libertatea traita. Libertate totala si absoluta. Si astfel, cineva care iubeste pe altcineva nu incearca niciodata sa-l restrictioneze sau sa-l limiteze pe celalalt in nici un fel. Din pacate, pentru multi, dragostea se traduce intr-un mod nepoliticos prin “apartenenta”. Asta nu este exprimat in cuvinte dar este un simt de felul “esti al meu”.
Desigur, in dragostea adevarata, nimic nu ar putea fi mai departe de adevar. Si in dragostea adevarata, astfel de idei sau de ganduri nu sunt traite niciodata. Nimeni nu detine pe nimeni si nimeni nu se comporta ca si cum ar fi proprietarul celuilalt.
Cel de-al cincilea si probabil cel mai controversat adevar pe care il stiu despre dragoste: dragostea nu spune niciodata nu. Nu fata de persoane de maturitate si inteligenta egale. (Nu vorbim de copii aici.) Indiferent de care ar fi cererea iubitului, dragostea raspunde DA. Asta nu inseamna ca opiniile personale nu sunt exprimate, sau preferintele personale nu sunt anuntate. Inseamna doar ca, in final, o cerere a iubitului nu este niciodata refuzata. Cine suntem noi sa refuzam ceva cuiva?
Dumnezeu spune mereu DA. Indiferent de ceea ce vreti, indiferent de alegerile voastre, el nu spune NU niciodata. Aceasta idee poate fi redusa la doua cuvinte: Dumnezeu permite.
Eu cred ca cuvintele “Dumnezeu” si “iubire” sunt interschimbabile, ati putea spune apoi, “dragostea permite.” Ea nu restrictioneaza niciodata, nu limiteaza niciodata, nu opreste ci doar permite. In relatiile de dragoste adevarate, ajungi sa ai ce iti doresti.
Ultimul adevar despre dragoste este ca dragostea se reinnoieste mereu. Nu se sfarseste niciodata. Deci faceti din fiecare zi o zi de nunta in inima voastra. Chiar daca nu sunteti casatoriti. Pentru ca sunteti, cu toata lumea. CU TOTII UNA SUNTEM.

Neale Donald Walsh

Nota personala – “dragostea se reinnoieste mereu” vrea sa spuna ca … in cadrul aceleiasi relatii, daca partenerii o permit (fiind persoane de maturitate si inteligenta egale !), dragostea evolueaza innoindu-se,
se transforma in forme din ce in ce mai subtile si mai rafinate, din ce in ce mai evoluate spiritual … si repet … in cadrul aceleiasi relatii !!!
Am simtit necesara clarificarea acestei fraze ce poate creea ambiguitati … deoarece am observat ca unii pot intelege aceasta fraza ca o “dragoste reinnoita mereu … prin schimbarea partenerului” !!!
Schimbarea deasa a partenerilor inseamna a o lua mereu de la capat, dar a nu reusi sa dezvolti “lucrarea dragostei” si constati dupa un timp ca … toti au cam aceleasi metehne … ca “toti/toate sunt la fel” !
Si batem pasul pe loc si nu evoluam in “lucrarea dragostei” pentru ca nu intelegem ca nu partenerii trebuie sa se schimbe (pe ei sau intre ei), … ci noi trebuie sa ne schimbam !!!

Sunt momente in viata, cand simti nevoia s-o iei de la capat. Iti faci un bilant al perioadei, ce tocmai s-a incheiat, si incepi sa te gandesti, deja, la urmatoarea.

Ideea este ca evaluarea acelei etape, s-o faci la modul obiectiv. Sa constati ce ai facut bine si ce nu. Sa-ti accepti greselile si nerealizarile.

Nu poti face pasul urmator pana nu tragi linia. Exista posibilitatea sa fi dezamagit de rezultate. Este posibil sa nu fi realizat ceea ce ti-ai propus, iar anumite obiective sa fi ramas doar pe hartie.

Daca faci o lista cu ” da ” si ” nu ”, s-ar putea sa ai o surpriza neplacuta. Si totusi analiza trebuie dusa pana la capat. Este necesar sa-ti reglezi conturile cu trecutul. Chiar daca acesta este apropiat sau mai indepartat.

La scoala, intotdeauna, tabla se sterge dupa terminarea unei ore. Nu poti sa predai o lectie noua pe o tabla murdara. La fel se intampla in viata, cand o iei de la capat.

Iti propui ca noul ciclu, in care vei intra, sa fie mult mai bun. Sa duci la indeplinire atat noile proiecte stabilite, cat si pe cele incepute si ramase neterminate, din ciclul care, de-abia, s-a incheiat.

Ai nevoie, insa, de aceea satisfactie pe care ti-o confera un inceput curat, ridicat pe un morman de trecut, stabil insa si bine batatorit. Nu-ti doresti sa te bantuie, de aceea trebuie sa inchei toate conturile cu el.

Este bine sa ai puterea si rabdarea sa-ti faci evaluarea, patrunzand, cat mai mult, in adancime. Sa-ti revezi si celelalte cicluri, pentru ca toate, pana la ultimul parcurs, sunt legate intre ele.

Depind unele de altele si intotdeauna cel anterior il va conditiona pe cel care urmeaza. Cum este firesc sa fie.

Trebuie sa-mi intorc privirea spre trecut, pentru a-mi face un viitor mai bun.

Copil fiind, auzisem si eu de ciclurile din viata omului, iar mintea mea de atunci nu contenea sa se intrebe…” cum ne dam seama ca un ciclu se termina si altul va incepe ? ”

La aceasta intrebare am primit un raspuns, care evident nu m-a satisfacut, dar am fost nevoita sa ma multumesc cu el…” iti vei da seama singura cand un ciclu s-a incheiat, pentru ca dorinta unui nou inceput nu-ti va mai da pace ”. Acum inteleg sensul acelor cuvinte.

Este o dorinta care vine din adancul fiintei tale. Esti constient ca in ciclul in care te afli, ai dat totul. Rezervele, altadata imense, acum sunt pe terminate. Simti, insa, parfumul unui nou inceput.

Il doresti cu toata fiinta ta. Strangi lucrurile vechi si prafuite, ale ciclului incheiat, si le pui in cufarul vietii, alaturi de celelalte. Incepi, deja, sa te concentrezi la ce va urma.

Sunt, insa, oameni care se incapataneaza sa ramana in ciclul prezent, chiar daca simt ca este la final si o noua etapa li se deschide in viata.

Sunt atat de ancorati si legati, de momentele perioadei care s-a incheiat, incat nu se pot rupe. Rezultatele si realizarile ciclului sunt departe de a fi satisfacatoare si cu toate acestea refuza sa puna punct si sa treaca mai departe.

Prefera sa taraganeze anumite proiecte, care n-au nicio perspectiva, decat sa se implice in altele noi. Este ceea ce se numeste frica de nou sau teama de schimbare.

Nu trebuie sa ne speriem, niciodata, de un ” altceva ”. Viata inseamna evolutie, schimbare si transformare. Nu se poate altfel.

Este firesc sa ne supunem acestui adevar imuabil.

Iata cuvintele lui Confucius : ” Doar cei mai intelepti si cei mai prosti dintre oameni nu se schimba. ”

Ciclurile pe care le traversam, de-a lungul vietii, ne dau sansa de a ne transforma, de a ne imbunatati viata, si de a nu mai repeta greselile. Ne ajuta sa evoluam, sa cunoastem si sa devenim mai intelepti, chiar daca…….asa cum spune Benjamin Franklin ” Tragedia vietii este ca imbatranim prea repede si devenim intelepti prea tarziu. ”

Nu exista ciclu care sa nu-si lase o puternica amprenta in viata fiecaruia dintre noi. Cu bune sau mai putin bune, el va reprezenta baza unei noi etape, ce urmeaza in existenta noastra.

Tot ce a fost bun in perioada incheiata, trebuie retinut si transmis mai departe. Nu poti sterge nimic din cele petrecute intr-o anumita etapa. Poti doar sa selectezi. Ceea ce nu poate fi preluat, va trebui aruncat la cosul de gunoi al vietii.

Trebuie sa duci cu tine numai lucrurile de calitate. In felul acesta viata ta va capata valoare si sens.Cuvintele lui Herbert Harris vorbesc de la sine…” Să trăieşti astfel încât felul în care ţi-ai trăit viaţa să trăiască mai mult decât tine. ”

Confucius spune : ” Cea mai mare glorie nu o dobândeşti atunci când nu eşti doborât niciodată, ci atunci când te ridici după ce ai căzut. ”

Si inchei, citandu-l pe Osho, ale carui cuvinte spun totul. Iata-le : ” Viata este o curgere, este un fluviu, este o miscare continua. Dar oamenii au impresia ca ei insisi reprezinta ceva static. Numai obiectele sunt statice, numai moartea este incremenita ; viata este o continua schimbare. Cu cat exista mai multa schimbare, cu atat viata este mai abundenta. Iar o viata abundenta aduce cu sine extraordinare schimbari, clipa de clipa. ”

Cu mult, mult timp în urmă, trăiau doi Oameni-Omidă care se iubeau foarte mult. Într-o zi s-a întâmplat ceva foarte trist: Bărbatul-Omidă a murit. Asta i-a frânt inima Femeii-Omidă. N-a mai vrut să vadă pe nimeni și nici să vorbească cu nimeni, așa că și-a înfășurat durerea în jurul ei ca o eșarfă. Apoi a început să rătăcească și să tot rătăcească… și, în vreme ce rătăcea, plângea. Femeia-Omidă a rătăcit un an întreg și, întrucât Pământul este rotund, a ajuns înapoi în chiar locul din care plecase. Creatorului i s-a făcut tare milă de ea și i-a spus: ― Ai suferit prea mult. Acum a sosit timpul să pășești într-o lume nouă, plină de culori… într-o lume nouă, plină de frumusețe. Apoi, Creatorul a bătut din palme de două ori… iar Femeia a țâșnit de sub șal sub forma unui fluture minunat. Se spune că acesta este motivul pentru care fluturele reprezintă simbolul renașterii în multe comunități: ne transmite mesajul că la capătul tuturor suferințelor se află darul alinării.

Sursa : Vindecarea prin povești , George Burns