Category: Analiza tranzactionala

May 11 2018

Cei 7 “R” ai parerii bune despre sine

 

O firma trebuie sa implementeze, ca un minim, sapte politici de baza daca va dori sa obtina o cultura a unor inalte performante si a unei pareri foarte bune despre sine. Acesta este modelul celor 7 “R” si este alcatuit din:

1. Respectul  este prima treapta pe scara parerii bune despre sine si a performantelor inalte. Pentru ca oamenii din organizatie sa fie cei mai buni si sa dea ce e mai bun din ei trebuie sa fie tratati cu respect. Respectul trebuie sa fie real, autentic si consecvent. El va trebui sa ii faca p etoti oamenii, indiferent de nivelul ierarhic si de profesie, sa simta ca propria lor contributie este apreciata si este esentiala pentru succesul organizatiei. Acest respect un poate fi impus prin platitudini. El trebuie demonstrat prin actiuni tangibile. Una dintre modalitati este aceea de a incuraja exprimare de catre fiecare om a ideilor, de a asculta cu atentie, de a oferi conexiunile inverse si de a transpune ideile in procesul de conducere. In majoritatea organizatiilor,  numai oamenii de varf, oamenii cu putere, cunt cu adevarat ascultati. Oamenii de la nivelurile de mijloc si inferioare cunosc poate mult mai multe lucruri despre ceea ce trebuie facut, dar ei au destul de rar sansa sa-si impartaseasca propriile cunostinte si sa influenteze evolutia organizatiei.

2. Responsabilitate si resurse

Majoritatea oamenilor dintr-o firma au dorinta naturala de a contribui la succesul ei, asumandu-si o zona discreta si bine definita de responsabilitate. Din nefericire, organizatiile un accepta aceste lucruri. Nereusind sa ofere o astfel de zona de responsabilitate sau furnizand resurse inadecvate, ele nu inspira eficiente, ci neputinta. Parerea buna despre sine si creativitatea devin victime.

Aceasta situatie este inrautatita de stilul de management  pe care il numim micromanagement. Oamenii nu pot sa ofere tot ce e mai bun atunci cand un manager sta in spatele lor, adica, atunci cand sima ca un li se acorda incredere. Micromanagementul ataca parerea buna despre sine si submineaza performantele inalte.

3.Asumarea riscului

Daca dorim inovatii, va trebui sa sprijinim asumarea riscului. Daca dorim sa sprijinim asumarea riscului, va trebui sa acceptam inevitabilitatea greselilor. Barbatii si femeile carea u o parere mai buna despre ei au sanse mai mari de a fi persoane care isi asuma inteligent riscul decat cei care sunt mai putin inclinati sa aiba incredere in ei insisi. Disponibilitatea de a-ti asuma un risc adevarat intareste parerea buna despre sine. Organizatia viitorului, prin incurajarea asumarii riscului si acceptarea greselilor ca pe ceva normal, va promova parerea buna despre sine si va inspira inovatiile. De obicei, oamenii se gandesc la consecintele esecului si din aceasta cauza nu isi asuma acele riscuri care constituie premisele unei creativitati inalte. Esecul pote reprezenta cea mai buna arma a profesorilor. Esecul poate fi utilizat ca o mare ocazie de a invata si a raspandi invataturile peste granitele organizatiei.

4.Recompensele si recunoasterea

Dorinta de a fi recunoscuti pentru contributiile si realizarile noastre este un element de baza al naturii umane. Cand o organizatie refuza o astfel de recunoastere, ea ar putea sa raneasca parerea buna despre sine a oamenilor, dar va submina aproape inevitabil motivatia lor de a merge mai departe dand ceea ce este mai bun din ei. Salariatul care are cunostinte si este increzator in capacitatea sa, un va tolera lipsa de respect a nerecunoasterii muncii bine facute in aceasta economie globala cu o concurenta atat de aspra, in care talentele sunt in mare cautare. El va astepta un doar o rasplata baneasca, ci si una spirituala, in care recunostinta si recunoasterea sunt elementele de baza. Oamenii care nu au o parere prea buna despre ei lauda cu dificultate realizarile altora; invidia si resentimentele fiind prezente la acesti oameni. Un manager care se siete amenintat de talentul unei alte persoane nu va raspunde in mod adecvat acelui talent. Pe de alta parte, daca managerul va invata sa raspunda adecvata- deoarece asa cere organizatia si pentru ca aceasta este cultura firmei – nu numai ca subordonatul se va simti mai bine apreciat, dar chiar si managerul isi poate imbunatati parerea despre sine prin intermediul  unei comportari rationale.

5.Relatiile

Relatiile pot submina parerea  buna despre sine, dupa cum pot cultiva sau submina performantele inalte, in functie de modul in care se manifesta (relatii personale, respectuoase si benevole sau relatii impersonale, autoritare si lipsite de imputernicire). In majoritatea organizatiilor, relatiile impersonale sunt mai mult o regula decat o exceptie. In general, se presupune implicit ca o relatie umana va diminua exercitarea autoritatii si va face conducerea mult mai dificila. Cand oamenii de la toate nivelurile ierarhice ajung sa se cunoascaintr-un mod respectuos si benevol, incep sa –si stie unii altora atuurile, defectele, spreantele, visele, va fi stabilit un cadru in care increderea poate sa infloreasca, pe masura ce se ofera si se primeste o conexiune inversa mutuala si plina de semnificatie.

6.Modelarea rolurilor

O organizatie cu performante inalte si cu o parere buna despre sine este una in care toti membrii ejemplifica prin comportamentul lor valorile imbratisate de organizatie. Oamenii acorda o mai mare atentie la ceea ce fac managerii decat la ceea ce spun acestia. Modelarea rolului constituie cel mai puternic mijloc de a transmite o serie de valori sau comportamente apreciate.

7. Reinnoirea

Organizatia va trebui sa faca din invatarea continua o modalitate de a trai. Planurile si obiectivele invatarii vor trebui discutate si impartasite deschis in fiecare zi dincolo de granitele organizatiei.

Sursa :  Samuel Drucker – Stima de sine

 

 

Jan 23 2018

Orice zi e prilej de aniversare

Am cunoscut in Africa de Sud un om care nu promitea sa ne ofere mare lucru la prima vedere- era soferul nostru pus la dispozitie de firma de la care am inchiriat o masina sa ne plimbam prin Africa .

Doar ca omul asta ne-a oferit  mai mult decat siguranta pe care ti-o ofera un sofer care insoteste pasagerii intr-o calatorie de peste 8000 de km.

Am invatat de la el ca :

-          Pestele fara apa , planta fara radacini si omul fara Dumnezeu  mor;

-          Oricine poate sa greseasca pentru ca suntem oameni si oamenii sunt  vulnerabili

-          Familia e mai mult decat femeia si barbatul care locuiesc impreuna

-          Poti dansa  oriunde chiar daca nu stii pasii , e nevoie doar sa fii acolo si sa te simti aproape de ceilalti

-          Bucuria poate sa apara doar daca te uiti pe geamul masinii

Ieri si-a aniversat ziua de nastere si multumea tuturor celor care si-au amintit de el : “va multumesc pentru ca ati facut din ziua asta o zi de sarbatoare!”

Orice fiinta ma invata ceva , orice om pe care sunt dispusa sa il vad si sa il ascult imi ofera  multe si profit de oportunitatea  asta sa le ofer recunoastiinta mea celor ce ma invata si acum  ceva nou.

Jan 14 2018

“Când voi fi bătrână…” 12 notiţe pentru mine însămi

Am decis să scriu această scrisoare în viitor pentru mine însămi, nu pentru că aş vrea astfel să amăgesc scleroza sau să împiedic demența.

În acest sens nu cred că mă va ajuta. Dar, probabil, mă va salva de unele erori…

Deci, draga mea, atunci când vei fi bătrână…

1. Nu instrui niciodată pe nimeni. Chiar dacă știi că ai dreptate. Amintește-ţi cum te irita acest lucru. Și ai urmat oare sfatul celor mai în vârstă?

2. Nu încerca să ajuți, dacă nu ţi s-a cerut ajutorul. Nu încerca să-i protejezi pe cei apropiaţi de toate problemele lumii. Doar iubește-i.

3. Nu te plânge! De sănătate, vecini, guvernanți, fondul de pensii. Nu te transforma într-o bătrână ce stă pe banca din curte şi îi bârfește pe toți.

4. Nu aștepta recunoștință de la copii. Amintește-ţi: nu există copii nerecunoscători – există părinți proști care așteaptă recunoștință de la copii.

5. Nu spune expresii precum: “Eu la vârsta ta …”, “Ți-am dat cei mai buni ani …”, “Sunt mai în vârstă, aşa că știu mai bine …” – toate sunt insuportabile!

6. Dacă vei avea nepoți, nu insista să-ţi spună pe nume. Este prostesc.

7. Nu cheltui ultimii bani pe procedurile de întinerire. Este inutil. Mai bine să-i cheltui pentru călătorii.

8. Nu te uita în oglindă și nu te machia într-o cameră întunecată. Nu te lăuda. Și încearcă să arăți cât mai elegant posibil. Elegant, nu tineresc. Crede-mă, aşa va fi mai bine.

9. Ai grijă de bărbatul tău, chiar dacă a devenit un bătrân neputincios, zbârcit şi morocănos. Nu uita că odată era tânăr, puternic și vesel. Probabil este unicul care îşi amintește de tine tânără, subțire şi frumoasă, iar acum doar el are nevoie de tine.

10. Nu încerca cu orice preţ să ții pasul cu timpul: să înțelegi noile tehnologii, să urmărești maniacal știrile, să înveți ceva nou pentru a nu rămâne în urmă. E ridicol. Fă ceea ce-ți place. Cât se mai poate?!

11. Nu te învinui pentru nimic. Indiferent de viaţa ta şi a copiilor tăi – ai făcut tot ce ai putut.

12. În orice situație, păstrează-ţi demnitatea! Până la sfârșit! Fa-o, draga mea, este foarte important. Și nu uita: dacă eşti încă în viață, înseamnă că cineva are nevoie de tine.

Sursa – relatiinet.ro

Jan 06 2018

Ce pret platesti daca ai un IQ mare ?

Sumar: Un nou studiu a scos la iveală riscul de tulburări psihologice și fiziologice la persoanele cu IQ crescut comparativ cu media populației. Cercetătorii raportează că 20% dintre membrii Mensa, având un IQ de 130 și peste, au un diagnostic de tulburare de anxietate, comparativ cu 10% din publicul general.

Un nou studiu publicat în jurnalul Intelligence raportează că persoanele cu inteligență crescută au un risc crescut semnificativ de a suferi de o varietate de tulburări psihologice și fiziologice.

Coordonatorul studiului, Ruth Karpinski, spune că rezultatele au implicații atât asupra studiului inteligenței, cât și asupra psihoneuroimunologiei, care examinează modul în care răspunsurile stresului la mediul înconjurător influențează comunicarea dintre creier și sistemul imunitar.

„Concluziile noastre sunt relevante deoarece o parte semnificativă dintre acești indivizi suferă zilnic ca rezultat al suprastimulării lor emoționale și fizice unice. Este important pentru comunitatea științifică să examineze IQ înalt ca fiind centrul sistemului de mecanisme care sunt implicate în aceste dereglări” spune ea.

Karpinski și colegii ei au dezvoltat o teorie conform căreia indivizii cu abilități cognitive înalte reacționează la mediul înconjurător cu un răspuns emoțional și comportamental supra-excitabil. Parțial datorită acestei atenții crescute asupra împrejurimilor, persoanele cu IQ crescut tind să experimenteze un sistem nervos central supra-excitabil, hiperactiv.

„O insultă minoră precum o etichetă de îmbrăcăminte sau un sunet nenatural pot declanșa un răspuns de nivel scăzut, de stres cronic, care apoi activează răspunsul hiper corporal. Atunci când sistemul nervos simpatic devine activat cronic, acesta se regăsește într-o stare continuă de luptă, fugă sau îngheț, care declanșează o serie de schimbări imune atât în corp cât și în creier – schimbând comportamentul, starea și funcționarea” explica Dr. Nicole Tetreault, co-autor.

Pentru a explora această ipoteză, Karpinski și colegii ei au intervievat 3.715 membri ai organizației Mensa America, ale căror scoruri IQ înregistrate sunt egale cu sau mai mari de 130. Fiecare dintre aceștia au fost rugați să raporteze propriile experiențe cu privire la tulburări afective și anxioase diagnosticate și/sau suspectate, tulburare de hiperactivitate cu deficit de atenție (ADHD), tulburări de spectru autist (TSA) și boli fiziologice, inclusiv boli autoimune, alergii de mediu sau alimentare, și astm. Echipa a comparat datele colectate din chestionare cu media statistică națională pentru fiecare boală sau tulburare.

„Dacă inteligența nu ar fi fost un factor de risc pentru aceste boli și tulburări, am vedea o distribuție similară între cele două grupuri” explică Audrey Kinase Kolb, co-autor. „Totuși, în acest studiu, populația indivizilor Mensa a obținut scoruri semnificativ mai mari în toate aspectele. De exemplu, doar puțin peste 10% dintre americani au fost diagnosticați cu tulburare de anxietate, comparativ cu 20% dintre Mensani. În aceste condiții, a avea un coeficient de inteligență înalt este corelat cu a avea de la 2 până la 4 ori șansa de a fi diagnosticat, comparativ cu media americanilor.”

„În timp ce situarea în extrema dreaptă a distribuției este în general considerată „un dar” ce duce către rezultate excepționale, nu este întotdeauna cazul” spune Karpinski. „Aceia cu un IQ înalt posedă supra-excitabilitate unică, ceea ce poate fi în același timp și remarcabilă și incapacitantă pe mai multe niveluri”.

Rezultatele sunt surprinzătoare, având în vedere că studiile precedente au arătat inteligența superioară ca fiind un factor protector pentru multe efecte de sănătate, inclusiv tulburări cardiace, accident vascular cerebral, cancer cauzat de fumat, boli respiratorii și demență. Totuși, aceste tulburări și boli nu își au rădăcina în mod specific într-o dereglare imunitară. În plus, aceste studii au analizat creșterile de IQ, dar nu au inclus participanți supradotați din punct de vedere al inteligenței în eșantioanele lor.

„Știm că pentru multe dintre tulburările examinate există o combinație de genetică și de mediu pentru ca ele să se manifeste” spune Karpinski. „Rezultatul acestui studiu susține teoria noastră hiper-creier/hiper-corp, care poate ajuta viitoarele studii cu privire la inteligența crescută ca piesă genetică potențială într-un puzzle psihoneuroimunologic.”

Traducere după articolul original: Psiholog Andreea Teodora Tudor

Sursa: https://neurosciencenews.com/iq-hyper-brain-body-7720/

Studiul original: High intelligence: A risk factor for psychological and physiological overexcitabilities, Karpinski, R.I., Kinase Kolb, A.M., Tetreault, N.A., Borowski, T.B publicat online în revista Intelligence, 8 Octombrie 2017