Category: Si psihologii au problemele lor

Jun 29 2013

De ce consiliere sau psihoterapie?

De ceva vreme aud tot mai multe motive pentru care oamenii sa nu merga la psihoterapie sau consiliere : “sa nu ma critice ala(psihologul) ca nu fac ceva bine ..” , “ e problema mea , nu poate sa ma ajute nimeni..” , “ daca imi zice sa ma impac cu sotul(soacra) si eu nu mai vreau asta.. “ , “ eu sunt cel mai bun psiholog al meu..” etc.

Uneori  în viața noastră ne simtim blocati, dezorientati, nesiguri  de noi înșine. De multe ori  problemele sau  dificultatile cu care ne confruntăm par aproape copleșitoare și nu există nici o cale de ieșire.

Alteori am putea experimenta nemulțumirea față de viața noastră fără nici o explicație “logica”- toti ne spun ca nu avem nici un motiv sa fim nemultumiti si noi , totusi, suntem.

Uneori suntem “paralizati” de durere sufleteasca si avem nevoie ca cineva  sa fie langa noi si sa inteleaga durerea , sa ne ajute sa  conștiențizam  tensiunile  pe care le avem în corpul nostru.

Acesta  este momentul în care o serie de sesiuni de consiliere sau psihoterapie  pot fi utile.

In acest proces  nu este vorba despre  oferirea de  sfaturi  sau furnizarea de  răspunsuri , ci un proces de susținere pentru  a explora și de a găsi  singur răspunsul  .

Consilierea sau psihoterapia  nu  va influenteaza   deciziile si nici nu va schimba impotriva dorintei  dumneavoastră  insa va  poate ajuta cu multe dintre problemele pe care viata  le conține.

In viață apar dificultăți. Scopul   psihoterapiei  și consilierii este de a permite individului să fie bine pregatit  pentru a face față acestor dificultăți astfel încât să ducă o viața  plina de satisfacție și bucurie.

Camelia Dragomirescu , Psihoterapeut Pitesti
Aug 01 2011

Ce se intampla in cabinetul de psihoterapie ?

Deoarece in cabinetele de consiliere si psihoterapie sunt destui clienti care nu au suficienta informatie cu privire la ceea ce intampla intr-un astfel de cabinet ,ce informatii trebuie sa ceara si cum decurge ,in linii mari  terapia ,am hotarat sa scriu aceste randuri tocmai in ideea de informare.

Inainte de a ajunge in cabinetul de psihoterapie pentru rezolvarea problemei,clientul este trimis cu recomandare de catre medicul curant sau  , in cazurile cand se sare peste aceasta etapa ,se ajunge aici de cele mai multe ori la recomandarea unei cunostinte ,sau prin informarea dintr-o sursa mediatica ( de regula internet ).

Dar ce se intampla aici ?

Cu ce asteptari venim ?

Cu ce rezolvari plecam ?

Sau cum se deruleaza in realitate un asemenea contract de psihoterapie ?

In general clientii neavizati ,tocmai pentru faptul ca nu au suficienta informatie ,vin cu asteptari nerealiste sau chiar nu sunt pregatiti pentru schimbarile care pot interveni in viata lor in urma sedintelor de consiliere si/sau psihoterapie.Consilierea psihologica nu ii face in mod necesar pe oameni sa fie mai fericiti.Constientizarea poate aduce descoperiri nedorite si poate cauza disconfort ; posibilii clienti trebuie sa cunoasca acest lucru.Spre exemplu ,parintii care finanteaza consilierea copiilor adolescenti ,in mod invariabil dezvolta speranta ca acestia vor ajunge sa semene intr-o mai mare masura conceptiei lor de persoana tanara bine adaptata.Aceasta rareori se intampla ,iar un parinte dezamagit in asteptari poate deveni un parinte furios care isi retrage finantarea pe motiv ca nu primeste un serviciu de calitate.Este un exemplu des intalnit ,care deseori nu are legatura cu calitatea serviciului oferit ci tocmai cu aceste asteptari nerealiste ,neinformate.Alteori clientii se tem tocmai de rezultatele specifice demersului terapeutic :” sa ma schimb intr-un mod pe care familia mea nu il va agrea “ , “ca mariajul meu se va destrama “.Nu pot fi date garantii.! Progresul terapiei este dat in principal tocmai de cat de mare este dorinta clientului de a se schimba si a se dezvolta.Daca acesta nu este suficient de pregatit pentru schimbare ,demersul terapeutic va fi sortit esecului iar aceasta nu are legatura cu calitatea serviciului terapeutic oferit si primit.Refuzul sau incapacitatea de a se autoanaliza , abilitatea insuficienta de a-si stapani propriile sentimente ( persoane care “aluneca si se strecoara” prin propriul univers emotional ,refuzul de a lua in considerare perspective sau cadre de referinta noi ,refuzul sau incapacitatea de a face fata unei suferinte psihologice ulterioare ca parte necesara a procesului de vindecare sau refuzul de a se implica in consiliere ,dar prezenta fiind asigurata doar de un alt motiv ,precum sugestia medicului sau un ultimatum emis de catre partener ,dorinta de a fi doar un primitor pasiv al ajutorului mai degraba decat un partener activ si egal sunt tot atatea motive ale esecului terapeutic  ce nu tine deloc de calitatea serviciului  terapeutic ci ,asa cum am mai subliniat ,de asteptari nerealiste si lipsa realei dorinte de schimbare si implicit “de vindecare” .De aceea o mai buna informare despre ce asteptari avem si cat de pregatiti suntem ar fi intrebari pe care ar trebui sa ni le punem inainte de a apela la un psihoterapeut…

Dar ,ne-am informat  si ..intr-un fel sau altul am ajuns la psihoterapeut .Ce se intampla acolo ? Mai intai se stabileste contractul de psihoterapie , care poate imbraca o forma scrisa sau una doar verbala.Se definesc aici orarul intalnirilor ca durata frecventa si cost .Durata unei sedinte este de obicei de 50 de minute .Tarifele si procedurile de a realiza modificari ale acestora trebuie sa fie explicate cu claritate altfel apar anomalii ce pot afecta de asemenea procesul terapeutic (  exemplu : clientul abuzeaza de timpul alocat ,depasindu-l si facand ca terapeutul sa nu mai aiba timpul necesar sa se pregateasca pentru urmatorul client aceasta avand consecinte in ceea ce priveste empatizarea cu clientul ce vine ..) Se stabilesc de asemenea cazurile de contact in afara programului stabilit ,telefonic sau electronic.Se stabileste aici si timpul minimal pentru a fi anuntata anularea unei sedinte de catre client sau terapeut  sau posibilitatea , atunci cand este nevoie pentru perioadele de vacanta ,ca terapeutul sa fie inlocuit de un suplinitor.Cu acordul clientului se pot inregistra audio sau video sedintele pentru a se folosi materialul in evolutia procesului terapeutic.Confidentialitatea este unul dintre aspectele de baza ale relatiei terapeutice.Ea nu poate fi incalcata decat atunci cand exista preocupari serioase privind siguranta clientului cu scop de protectie .

Consilierea are cinci etape principale.Este util pentru clienti pentru a putea intelege procesul in timp ce experimenteaza pe parcurs.

I. In prima etapa ,clientul isi spune povestea pe masura ce consilierul il ghideaza prin ascultare activa ,comentarii si intrebari care aduc la suprafata informatii importante .Acum ia nastere alianta terapeutica in scopul rezolvarii problemei.

II. In etapa a doua ,clientul isi dezvolta gradul de constientizare si de intelegere profunda si incepe sa cunoasca si sa inteleaga natura si originea problemelor sale.Simptomele incep sa se reduca si clientul incepe in general sa simta ca are mai mult control .Emotiile vor incepe sa iasa la suprafata.In aceasta etapa ,deseori sunt clienti care renunta la terapie considerand ca este suficient si ca au rezolvat problema.Nu aceasta este realitatea.

III. Etapa a treia ,este etapa in care clientul elibereaza emotiile blocate legate de negarea dorintelor si nevoilor lui umane si aceasta implica de obicei un grad de intristare din cauza oportunitatilor pierdute  .Aceasta etapa provoaca de obicei sentimente de anxietate pe masura ce clientul isi reevalueaza viata  si este deseori cea mai solicitanta faza atat pentru consilier cat si pentru client.Datorita acestor sentimente incercate si aici unii dintre clienti pot renunta prematur la terapie .

Atunci cand clientul si-a exprimat aceste sentimente si s-a detasat de suferintele trecute ,el se simte mai liber si mai linistit in legatura cu sine si cu propria viata ,mergand mai departe spre cea de-a patra etapa.

IV. Etapa a patra este etapa redeciziei .Clientul trebuie sa renunte la rolurile atribuite ,facand alegeri si luand decizii in legatura cu felul sau de a trai si de a fi.Va experimenta cum este sa fie diferit atat in interiorul cat si in exteriorul cadrului terapeutic .Principalul rol al terapeutului este acela de de a intari ceea ce abia a construit si a asigura clientului o sustinere autentica.Abia acum se poate apropia contractul de final.

V. In ultima etapa ,cea de-a cincea , se poate vorbi de reusita si de finalizarea consilierii atunci cand ,in cele din urma , clientul si-a atins toate obiectivele ,cand el face un bilant al activitatii si o incheie.

Asumarea responsabilitati pentru noi insine este o sarcina majora.In cazul majoritatii oamenilor ,ea necesita o viata intreaga de incercare si eroare.Necesita confrunarea cu toate tipurile de dileme existentiale –singuratate ,vinovatie , frica si disperare.Aceasta poate ,pentru ca pana la urma ,ea inseamna descoperirea linistii sufletesti bazata pe experimentarea caracterului accidental al bucuriilor si suferintelor vietii si ajungerea la o stare de intregire ,cu un patrunzator sentiment de sine ,simtindu-ne multumiti de a fi cine suntem.

In ideea de informare si in  speranta ca aceste randuri au mai aruncat cat de cat lumina peste ceea ce se intampla de fapt in cabinetul de psihoterapie va doresc  un real succes in rezolvarea problemelor !

Psiholog si psihoterapeut

 

Jul 30 2011

Emotii…..

Tot mai multi oameni vin la mine si isi doresc sa nu mai simta , isi doresc sa nu mai aiba emotii.De aceea ma incumet sa va intreb:

Ce ati invatat de-a lungul vietii despre emotii ?

Ce gandim despre emotiile noastre?

Ce gandim ca ceilalti oameni cred despre emotiile noastre?

Deoarece de fiecare dată emoţiile noastre sunt corecte şi reale, ele dor.
Autoreglarea emoţională înseamnă să fii capabil să schimbi modul în care te simţi.Autoreglarea emoţiilor este diferită de a nega sau de a evita emoţia. De exemplu, este nesănătos să negi emoţia de durere la pierderea cuiva sau să o transformi într-o emoţie de indiferenţă. Să schimbi modul în care te simţi înseamnă să trăieşti o nouă emoţie, diferită de cea pe care o trăieşti şi în legătură cu care ai decis că nu te va conduce  nicăieri. Acest lucru se face printr-un set de abilităţi care te ajută să reacţionezi emoţional la ceva diferit; astfel trăieşti o nouă emoţie legată de acelaşi eveniment.
Daca emotiile sunt atat de utile, de ce incercam sa le controlam ?
 

Daca consideram ca nu ar trebui sa simtim ce simtim sau ca emotiile nu au sens, sau ca spun despre noi ca suntem slabi, atunci obiectivul este eliminarea si controlul emotiilor si nu gestionarea optima a situatiei
Ce credeti despre asta?

Preluare dupa Bogdana Bursuc , Psihoterapeut Mind Institute, Bucuresti

 

 

 

 

 

Apr 18 2011

4 LEGI SPIRITUALE DIN VECHIME

         Am citit candva , cu ani in urma , aceste legi si le-am primit zilele trecute pe mail de la cineva . Sa fie oare o intamplare ?

 De cate ori in viata nu ne-am intrebat cum de au intrat anumiti oameni in contact cu noi ? Si iata explicatia :

- prima lege zice: “Persoanele pe care le intalnesti sunt  persoanele potrivite”. Cu alte cuvinte, nimeni nu intra in viata noastra din intamplare; toate persoanele cu care interactionam se afla alaturi de noi cu un motiv, acela de a ne ajuta sa invatam lectiile de viata care apar si sa continuam drumul personal;

Ati avut vreodata intrebari de genul :”de ce eu?” , “de ce mie?”

- a doua lege zice: “Ceea ce ni se intampla este singurul lucru care ni se putea intampla”. Nimic, absolut nimic din ceea ce se produce in viata noastra nu ar fi putut sa se intample in alt mod (nici macar detaliul cel mai nesemnificativ)… Nu exista: “daca as fi facut cutare lucru….s-ar fi produs alt cutare lucru….” NU. Toate si fiecare in parte dintre situatiile care se produc sunt perfecte, cu toate ca mintea si egoul nostru nu le accepta …

Cand ceva s-a intamplat ati gandit ca nu era cel mai potrivit moment ?

- a treia lege zice: “Orice moment in care se incepe este momentul corect”. Totul incepe in momentul potrivit, nici inainte, nici dupa; cand suntem pregatiti pentru ca ceva nou sa apara in viata noastra, exact atunci apare (incepe);

Ati plans si ati suferit pentru ca ceva se termina si nu va doreati asta?

- a patra lege zice: “Cand ceva se termina, se termina”. Daca ceva a luat sfarsit in viata noastra, este pentru propria noastra evolutie, deci cel mai bine este sa inchizi capitolul si sa mergi inainte imbogatit cu acea experienta.

Totul are o explicatie….

Camelia Dragomirescu

Psiholog Pitesti