Ai intalnit in viata ta oameni care isi ingrijesc masina mai mult decat isi ingrijesc corpul?

Sau oameni care au casa mai ingrijita decat  se ingrijesc de ce simt sau gandesc ?

Ce crezi despre asta?

Ce  face sa fie mai usor sa iti iubesti masina mai mult decat propriul corp?

Ce spune despre noi faptul ca ne iubim lucrurile de care ne inconjuram mai mult decat ne iubim partenerii sau chiar corpul in care traim ?

Supararea generata de  esec – asta cred ca e raspunsul ! Suferinta , dezamagirea de a esua…

Nu suntem pregatiti pentru esec , nu ne invata nimeni ce sa facem cand esuam si atunci ascundem asta in compulsii , in comportamente care sa ne asigure 100% succesul.

Si atunci ce avem noi de oferit celor din jur ?

Bucurie ? Ai dat azi cuiva bucurie , apreciere , recunostiinta ?

Iubire ? Ai facut cadou azi respect pentru vreo fiinta umana din imediata ta apropiere?

Sau ai daruit doar ironii , batjocura , reprosuri ,critica, injurii si atitudinea dispretuitoare la care te pricepi de minune.

Ce avem de oferit celor din jur? Pai ce  imi ofer  mie in fiecare zi ; cum ma tratez pe mine asa ii tratez si pe cei din preajma mea.

Ce nu le place emotiilor noastre :

1. Sa nu fie vazute de ceilalti

2. Sa le ignor chiar si eu .

Asa ca daca tot vrei  sa oferi ceva incepe sa o faci constient . Ofera celorlalti apreciere , recunoastere , recunostinta , respect si vei primi de la ei ce  ai oferit si tu.

Ne facem  timp pentru asta?  Pentru ca asta e ceea ce ne oferim noua….

Asa cum foarte frumos spune o cunostinta : “rezolv cu el doar probleme de chimie organica”, indragostirea e modalitatea cea mai simpla de a simti ca esti viu. Am cunoscut cu cativa ani in urma un barbat care cauta cu disperare sa se indragosteasca pentru ca ii placea senzatia aceea intensa. Cand senzatia incepea sa dispara parasea rapid relatia fara nici o explicatie-fugea…..

Îndrăgostirea e una, iubirea e altceva. Dacă nu stim sa iubim, când îndrăgostirea se va termina, se va termina şi relaţia, chiar dacă nu oficial.
Totul se declanseaza in regiunea din creier numita zona ventrala tegmentala, de unde celulele pigmentate, care contin dopamina, trimit mesaje unei alte parti a creierului, nucleul caudat. Este vorba de motivatie; persoana de care ne indragostim reprezinta un scop in sine – simtim atunci ca ea este cea mai buna fiinta din lume si ca viata noastra va fi perfecta doar daca vom fi mereu impreuna. Astfel, ajungem sa devenim dependenti de persoana respectiva, asa cum consumatorii de droguri ajung sa nu mai poata trai fara drog. Ca si la acestia, lipsa partenerului ii aduce pe indragostiti intr-o stare similara sevrajului – episoade de agitatie extrema, alternand cu perioade de depresie profunda”, precizeaza Art Aron.

Savantii americani considera insa ca descoperirea modului bizar si neobisnuit in care actioneaza dragostea la nivelul creierului nu ii poate schimba cu nimic pe oameni, care vor continua sa iubeasca, la fel de patimas. „Este ca si cu o prajitura de ciocolata. Ii stii toate ingredientele, ii stii modul de preparare, dar asta nu te impiedica sa o savurezi cu aceeasi placere de fiecare data. Asadar, poti cunoaste toate componentele unei iubiri romantice si sa simti in continuare pasiunea”, crede Helen Fischer.
Psihologic, îndrăgostirea este un indicator care îţi indică persoana pe care o vei putea iubi, mai mult decât pe altele, dar cred eu, nu mai mult decât pe tine însuţi. Iubirea inseamna a-l pretui pe celalalt, a-ţi păsa de celalalt, a veni în întâmpinarea nevoilor sale reale, a-l înţelege şi accepta în realitatea lui (dar cu o conditie, ca celalalt sa nu incalce limitele tale). Datoria in relatie se face pana la jumatate. La jumatate e un zid, pe care nimeni nu-l poate trece, cine incearca sa-l treaca, se autodesfiinteaza lent dar sigur.

Unii bărbaţi, au sentimentul posesiei depline asupra femeii căreia i-au declarat ”dragostea” lor eternă. Astfel, acea femeie, este “datoare” sa devina un sclav supus doar pentru ca li se ofera marea favoare de a fi “iubite” de un viitor tiran.

Culmea lipsei iubirii de sine: să îţi doreşti atât de mult să fi iubit de celalat încât din iubirea lui pentru tine, să te poţi iubi şi tu puţin pe tine însuţi.

Interpretari eronate ale indragostirii au loc si atunci cand unul dintre parteneri se aşteaptă ca celalalt sa-i ofere prin copil propria clonă sau relatia tinde sa devina una de tipul “patul lui Procust” – “femeia speră ca barbatul sa se schimbe dupa casatorie iar barbatul speră ca femeia sa ramana neschimbata dupa casatorie”.
Sigur, in spatele manifestărilor patologice ale unor îndrăgostiţi stă dependenţa emoţională, dar nu numai. Foştii copii neiubiţi, pot face instant dependenţă emoţională. Dar dependenţa emoţională cumulată cu îndrăgostirea , se amplifică enorm şi poate duce la decompensare psihică sau la agresiune (sau la manifestări hilare, de genul să-mi pun sâni mai mari, să-mi cumpăr maşină mai scumpă), toate acestea pentru un partener care în fond nu îmi împărtăşeşte sentimentele. În cuplu, tot ce poţi face, e partea ta de datorie. Unii nu şi-o fac, alţii încearcă să facă şi partea de datorie a celuilalt ca la urmă să culeagă mari frustrări.

Camelia dragomirescu

Psiholog si Psihoterapeut in Pitesti

Tocmai m-am intors de la Bucuresti unde am sustinut un atelier de lucru(acum i se spune modern workshop ). Pentru ca urma sa sustin prezentarea la ora 18:00 am mers de la ora 17:00 la un atelier de lucru sustinut de doctorul Cristian Andrei. Am vrut sa-l cunosc personal pentru ca sunt multe pareri in ceea ce-l priveste. Va marturisesc ca am fost de-a dreptul incantata de acest om. Emana foarte multa  caldura si intelegere pentru cei cu care intra in contact. Am cunoscut multi medici si parerea mea despre cei pe care i-am cunoscut este ca de obicei iti lasa impresia ca ei stiu mai bine ce iti trebuie (sunt experti in problema ta) insa  nu  este si cazul doctorului Cristian Andrei. Este vizibila experienta in lucrul direct cu oamenii. M-a impresionat eleganta cu care conduce o discutie insa mai mult decat orice modul in care a abordat fiecare participant.Printre subiectele abordate a fost si cel al iubirii in cuplu si asta mi-a amintit de   Jacques Salomé .

In cartea lui “Singuratatea in doi nu e pentru noi” spune ca nu e de ajuns sa iubesti. Cum asa? Pai sa vedem care e punctul lui de vedere :

“Nu e de ajuns sa îi spun “te iubesc” daca nu pot primi toata aceasta dragoste în mine.

Nu e de ajuns sa vreau sa fiu iubit daca relatia mea nu este în acord cu darul iubirii primite.

Nu e de ajuns sa îmi exprim dorintele,trebuie de asemenea sa accept sa nu le impun.

Nu e de ajuns ca ea sa-mi spuna dorintele ei, daca nu stiu sa le primesc sau sa le amplific.

Nu e de ajuns sa o las sa creada ca vreau o relatie de cuplu când eu îmi doresc doar sa ne întâlnim.

Nu e de ajuns sa raspund asteptarilor ei daca nu stiu sa le exprim pe ale mele.

Nu e de ajuns sa o las sa creada ca ma poate iubi ,daca mie mi-e teama de iubire sau mi-e frica sa devin dependent.

Nu e de ajuns sa ma las iubit daca nu sunt sigur de propriile mele sentimente.

Nu e de ajuns sa fiu pasional daca nu disting nevoile ei de ale mele.

Nu e de ajuns sa ma arat cu ea daca nu o vad când suntem împreuna.

Nu e de ajuns sa îi promit ziua de mâine daca nu sunt capabil sa traiesc în prezent.

Nu e de ajuns sa îi spun: vreau sa traiesc cu tine daca nu sunt eliberat de angajamentele mai vechi.

Nu e de ajuns sa îi spun: poti conta pe mine daca eu sunt înca dependent.

Nu e de ajuns sa îi fiu fidel daca simt ca nu îmi sunt fidel mie însumi.

Dar uneori e de ajuns sa-mi asum riscul de a spune toate acestea si mai multe pentru a începe sa construim împreuna dincolo de întâlnire, o relatie plina de viata.”(Jacques Salomé-Singuratatea in doi nu e pentru noi)

Concluzia :

Odata ce a trecut faza atractiei, munca iubirii incepe. Nu este un sentiment. Consta in ceea ce faci pentru cealalta persoana. Asa cum foarte frumos Scott Peck spune in “Drumul mai putin umblat” : “…..iubirea este ceea ce iubirea face. E sa dai celuilalt instrumentele de care are nevoie pentru a creste. Inseamna sa-l/ sa-o cunosti si intelegi cu adevarat.”

Camelia Dragomirescu, Psiholog Pitesti

Si am ajuns si la ultima parte a expunerii (pentru ca n-am de gand sa fac ditamai foiletonul). Trei parti sunt suficiente pentru a avea o imagine mai clara daca nu un raspuns concret la intrebarea de mai sus. Si apoi 3  este o cifra magica-orice personaj de basm trece prin trei incercari pentru a reusi si pentru a se maturiza ,orice eveniment cu adevarat fericit dureaza trei zile si trei nopti si asa mai departe. Sa formulam intrebarea ce sta ,probabil ,pe buzele dumneavoastra:

Cum sa faci fata anxietatii si fricii ?