Am vazut aseara un film in care un copil de zece ani, martor permanent la scene de violenta al tatalui asupra mamei,  isi loveste tatal cu o bara de metal in cap si il omoara crezand ca in felul acesta si-a aparat mama…..

Traim intr-o lume in care singuri ne construim povesti. Povesti despre ce putem sau nu putem schimba, despre ce ar fi daca ar fi sau ar fi fost. Uneori aceste mituri sunt bune si ne creeaza un fel de confort emotional. Putem sa traim de pilda cu mitul “copilul trebuie sa fie perfect altminteri eu n-am fost un parinte bun”.

Mai greu este cand aceste mituri distrug  starea de bine si ma refer la mituri despre ce solutii avem in privinta abuzului:Iata trei dintre ele :

Mit : Violenţa este o descărcare sănătoasă şi este de înţeles

Adevarul : Există strategii prin care se poate realiza “descărcarea” fără a fi implicate alte persoane

Mit: Relaţia se va îmbunătăţi: de asemenea cunoscut ca şi “dacă o ignori probabil violenţa va dispărea”

Adevarul : Aceste relaţii sunt de cele mai multe ori rezistente schimbare, rareori aceasta apărând fără o intervenţie specifică

Mit :Este bine ca familia să fie ţinută împreună pentru a putea să-şi rezolve problemele

Adevarul :Separarea poate fi necesară pentru ca toti cei implicati dar mai ales copii să poată fi în siguranţă.     Menţinerea familiei împreună sau încurajarea împăcării poate să mărească riscul ca cineva să fie rănit sau chiar omorât.

Din pacate aceste mituri tin copiii departe de rezolvarea problemelor si determina grave consecinte asupra sanatatii psihice a copilului dar si a adultului de mai tarziu.

Cele mai comune consecinţe psihologice ale abuzului sunt:

• incapacitatea de a sesiza abuzul atunci cand se manifesta din partea altor persoane;

• persoana abuzata considera ca abuzul este normal si este o manifestarea a afectiunii;

• depresie;

• anxietate;

• tulburări de somn;

• tulburări alimentare;

• nervozitate;

• niveluri scăzute ale stimei de sine;

• retrăiri mentale ale episoadelor violente;

• tentativele de suicid;

• abuzul de substanţe;

• frica;

• tulburări obsesiv-compulsive.

Dinamica abuzului este de aşa factură că determină diminuarea progresivă a sentimentelor propriei valori şi utilităţi copilului abuzat, ceea ce poate provoca consecinţe ce pot dura o perioadă îndelungată chiar şi după ce abuzul a încetat.

Camelia Dragomirescu

Psiholog si psihoterapeut

Celebrul film “YES , MAN” a creat si o eticheta pentru oamenii cu dificultati in a-l folosi pe nu in context social.Cu adevarat problematica este insa situatia cand de teama de a nu fi concediat , respins din grupul de prieteni sau dintre colegi nu refuzam si omitem sa spunem NU.

Aveti o strategie personala prin care sa refuzati , sa spuneti NU? Se intampla  sa puteti spune NU apropiatilor, celor din familie si sa nu puteti sa refuzati persoanele din afara familiei? Daca sunteti parinti cum anume va invatati copii sa spuna NU celor din afara familiei, celor din grupul de prieteni?

Revista Phosphore din Franţa, publica in 1999 marturia unei tinere de 17 ani :

,,Mult timp am făcut pe amabila, am spus ,,da” tuturor: celor ce-mi cereau bani pentru ţigări sau pentru orice altceva; băieţilor care nu îndrăzneam să spun ,,nu”, chiar dacă nu-mi plăceau cu adevărat( asta de teama că nimeni nu va mai vrea să iasă cu mine)…Şi apoi, într-o zi, mi-am dat seama că în jurul meu erau doar nişte ,,paraziţi” care mă luau drept fraieră. Atunci m-am simţit o nulitate, un nimeni. Şi …am explodat…De atunci spun ,,nu” atunci când gândesc acest lucru şi mă simt foarte bine, excelent, ca şi când aş fi scăpat de o povară ce mă copleşea.”

Cum credeti ca si-a dezvoltat aceasta teama de a spune NU ?

Mc Kay (1983), recomanda celor ce nu pot spune NU :

1. Acordaţi-vă un răgaz  (pentru a decide cum anume doriţi să răspundeţi unei solicitări); evitaţi reacţiile impulsive.
2. Nu vă scuzaţi în mod exagerat (interlocutorul poate deduce că vă simţiţi vinovaţi din cauza faptului că aţi refuzat solicitarea).
3. Precizarea conţinutului refuzului (ce anume veţi face şi ce nu veţi face pentru interlocutor).
4. Utilizarea limbajului nonverbal de tip asertiv (privirea interlocutorului, poziţie faţă-n faţă, ton calm şi ferm, fără reacţii emoţionale).
5. Evitarea vinovăţiei inutile (unii oameni pot simţi dorinţa spontană de a face altceva pentru persoanele pe care le-au refuzat; e bine să reflecteze pentru a fi siguri că noua ofertă provine dintr-un sentiment sincer şi nu este doar rezultatul sentimentului de vinovăţie).

Ai dreptul sa spui NU!

Camelia Dragomirescu

Daca va puneti des intrebarea din titlu atunci nu sunteti singurul. Rolul de părinte este mai uşor de îndeplinit dacă avem informatiile corecte despre ce presupune acest rol.

Societatea Civilă Profesională de psihologie  MENTAL CLAS organizează ,in data de 31 martie ,

GRUP DE PSIHOEDUCATIE PENTRU PARINTI

Participand la acest grup va puteti raspunde la intrebarile :

• cum sa-l intelegi mai bine pe copil fara a uita de tine;
• cum sa cresti impreuna cu copiii tai ;
• cum sa transformi meseria de parinte intr-o binecuvantare;

Putem stabili  obiective și  vom gasi impreuna instrumente de lucru ce pot fi folosite in viata curenta , la situatii cum ar fi :

• divorțul –șocul emoțional al părintelui și al copilului;
• problemele  emotionale ale copiilor ;
• probleme de adaptare la gradinita sau  scoala.

Organizator: psiholog Dragomirescu Camelia

Inscrierile se fac la telefon : 0723216199

Investitia dumneavoastra este de 50 lei.

Grup maxim de 10 persoane.

Cand?

In luna martie ,luna femeilor, Mental Clas  organizeaza un eveniment dedicat in exclusivitate lor, femeilor, avand ca  tema relatiile de cuplu.

Sunt invitate sa participe doamnele si domnisoarele care:

• au trecut sau trec acum printr-un divort sau printr-o despartire dureroasa

• se regasesc in relatii de cuplu nesatisfacatoare repetitive (“Cum de-am ajuns din nou aici?”, ”De ce mi se intampla mereu mie?”)

• au dificultati in gasirea unui partener potrivit si stabilirea unei relatii de lunga durata

• doresc sa inteleaga mai bine dinamica relatiilor de cuplu

• doresc sa-si gaseasca un partener de viata stabil

Cum ?

Vom privi obiectiv modelele de relationare si ne vom  ingriji impreuna de ranile emotionale, vom explora procesele psihologice prin care ati ajuns sa fiti (din nou) ranita si vom gasi solutii pentru o viata de cuplu mai fericita!

De ce ?

Pentru ca totul se va desfasura intr-o ambianta calda, deschisa, sub indrumarea unui terapeut cu experienta, in conditii de totala confidentialitate.

Pentru ca vei putea vorbi despre secretele tale cele mai ascunse, despre dificultatile tale, fara teama de a fi judecata, criticata, dezaprobata – vei fi  acceptata exact asa cum esti.

Organizare:

- 10 sedinte saptamanale, cu incepere in luna martie.

- O sedinta dureaza doua-trei ore

- Costul unei sedinte este de 50  de lei

- Numarul maxim de participante va fi de 8.

- In functie de nevoile  si preferintele grupului  putem prelungi desfasurarea lui pentru dezvoltarea personala si dupa cele 10 sedinte .

Detalii si inscrieri: Corina Loghin

e-mail:cabinet.psihoconsult@gmail.com

telefon :0723216199

Daca aveti prietene sau cunostinte care ar putea beneficia de resursele acestui grup, va rog sa le transmiteti aceste informatii!