O zi- un joc!
Am intarziat cu scrisul pentru ca mi-am rasfatat Copilul meu obosit de compasiune. Revin acum si va asigur ca voi recupera.
“Vezi ce mult te/vă iubesc?” – este jucat indeosebi de femeile care pot spune bărbaţilor sosiţi de la muncă: ”Săracii de voi, ce greu trebuie să vă fi fost” sau care tocmai sunt angajati intr-o muncă grea: ”Bieţii de voi, ce greu trebuie că vă este!”.
O alta modalitate de a juca acest joc se observa la parintii deosebit de grijulii cu nevoile fizice (mancare, haine, caldura) ori de sanatate ale copilului insa refuza copilul ori de cate ori acesta cere o jucarie (care e bucuria sufletului).
De unde se deduce ca acel copil e tratat ca un obiect si este fortat sa traiasca dupa cum crede parintele ca e bine : “Asa trebuie sa faci, cum zic eu!” “Tu nu stii ce ai nevoie , eu stiu mai bine ca tine” . Asa poate invata un copil ca “trebuie sa fiu bolnav pentru a obtine ce doresc, o excursie, o jucarie”. Acest joc este manifestarea vie a ipocriziei.In familiile in care se joaca frecvent acest jos apar cei cu manifestarile conversiv-isterice(care se imbolnavesc pentru ca ceilalti sa le dea atentie.
Bucurati-va , NU jucati jocuri !
Psiholog si psihoterapeut in Pitesti