NOU IN PITESTI !!!

Societatea noastră  iniţiază un nou program de psihoeducaţie

Cum și de ce  ne alegem cu depresie și ce putem face ?

Coordonatori:

Psih. Clinician , Psihoterapeut Camelia Dragomirescu

Psih. Clinician Iorga Sorin

Psihoeducaţia în depresie este un nou program de educaţie şi învăţare dedicat persoanelor care se confruntă cu depresie. Programul este recomandat pentru persoanele cu simptome de nivel moderat sau în perioada de remisie a simptomelor severe, fără simptome psihotice şi care nu prezintă o urgenţă psihiatrică.

Componentele programului de psihoeducaţie în depresie:

* informarea despre tulburările depresive şi tratament: sunt prezentate informaţii despre tulburarea depresivă cu care pacientul este diagnosticat şi despre tratamentele disponibile;

* creşterea aderenţei la tratamentul antidepresiv: este explicat rolul aderenţei şi cum poate fi îmbunătăţită aderenţa;

* strategiile de coping: pacienţii sunt familiarizaţi cu strategiile de coping cu simptomele comportamentale şi emoţionale ale depresiei;

* prevenţia recăderilor: sunt identificate primele semne personale de recădere şi ce poate face în aceste situaţii.

Un program de psihoeducaţie conţine 10 şedinţe în grupuri de 10- 12 beneficiari a câte 90 de minute.

Beneficiile programului de psihoeducație sunt persoanele care:

* au o înţelegere mai bună a tulburării şi a tratamentelor;

* se simt mai puţin vinovate, neajutorate şi îngrijorate în legătură cu ceea ce se întâmplă;

* au posibilitatea de a învăţa din experienţa colegilor de grup;

* creşte satisfacţia faţă de serviciile de sănătate mintală şi solicită mai repede ajutorul de specialitate.

Taxa de participare este de 30 RON/şedinţă/persoană.

Pentru cei care platesc integral  ,pentru intregul program, se acorda o reducere de 30%.

Înscrierile se pot face până la sfârşitul fiecărei luni.

Persoană de contact: Iorga Sorin – tel. 0746020701;

Pentru şedinţele de grup se exclud persoanele aflate în faze acute severe, cu elemente psihotice, cu tentative de suicid recente, cu risc de urgenţă psihiatrică sau cu alte tulburări psihiatrice grave.

Psihoeducaţia nu înlocuieşte intervenţiile medicamentoase şi psihologice, ci este complementară acestora.

Societatea Civila Profesionala de psihologie Mental CLAS organizeaza grupuri suport pentru vitoarele mamici in cadrul carora se vor aborda probleme legate de :

• fragilitatea emotionala a femeii pe parcursul sarcinii si modalitatile in care aceasta poate fi controlata;
• intelegerea maternitatii;
• anxietatile gravidei;
• relatia cu familia ;
• modificari ale dinamicii cuplului la aparitia copilului;
• Instruirea viitoarelor mamici in legatura cu nevoile psihologice ale copilului;
• stadiile acestuia de dezvoltare;
• comportamentul corect al parintilor ;
• rolul bunicilor ;
• normal si anormal in primi ani de viata.

Acest demers se incadreaza in categoria programelor de psihoeducatie.

Psihoeducaţia nu înlocuieşte intervenţiile psihologice, ci este complementară acestora. Numarul maxim de participanti este de 8.

Inscrierile se fac pana la finele fiecarei luni pentru luna urmatoare la numerele de telefon: 0770230876 sau 0767460407

Persoana de contact : Camelia Dragomirescu,psiholog clinician ,psihoterapeut in Pitesti

Atunci cand ne hotărâm ( in sfarsit ..!) in urma unor probleme sa apelam la ajutorul unui psiholog /terapeut incepem sa ne intrebam unde putem sa gasim pe cineva care sa corespunda :

1. Din punct de vedere al distantei pentru ca vrem poate sa fie intr-o proximitate cat mai confortabila;
2. Financiar -din pacate cei care ajung la psiholog ,datorita faptului ca asigurarile nu deconteaza  serviciile de psihologie ,fac parte din categoriile sociale care pe langa informatie ( poate doar de gen trendy ..) ,isi pot si permite sa plateasca sume de cateva zeci de lei pe ore de terapie ….deci sunt cernuti , pe langa informatie , stil de viata , traditie si conceptii preluate si de  statutul economic.
3. Din punct de vedere al rezultatelor obtinute in urma tratarii problemei

ATENTIE !!!!!!

Un psiholog cu adevarat  bun  atunci cand intalneste o problema pe care nu o poate rezolva  prin prisma specializarii sale recunoaste acest fapt  și recomanda fie terapia cu o alta persoana specializata  sau alte alternative care pot ajuta și completa terapia (ex. consultația unui medic specialist , un duhovnic ,cursuri de dans, masaj, remedii florale etc.) care pot sa ajute real și nu se incapataneaza sa persiste in rezolvarea unei ecuatii despre a carei solutie nu are nici cea mai vaga idee de   raspuns sau mod de rezolvare.

Pentru cei care sunt obisnuiti cu alte servicii la comanda se considera aproape normal sa gaseasca pe cineva care sa le ofere terapie psihologica la domiciliu ,confundându-se astfel intr-o destul de mare masura notiunile de trainer personal cu cea de psiholog terapeut . Procesul terapeutic este recomandat a se desfasura doar intr-un anume context pentru a se constientiza problema si a veni oarecum in intampinarea ei ,nu doar a chema ajutor si a astepta sa fii salvat intr-o confortabilitate pasiva cu sensul de „ hai sa incerc si asta ,poate merge fara sa ma implic !” ) .

Pentru a reveni la intrebarea din titlu si pentru ca fiecare –dupa cum este normal intr-o societate de consum vrea ce este mai bun ( si aici pentru unii ceea ce este mai bun inseamna mai scump in sensul ca ceea ce este de calitate costa …sau  pentru altii  ceea ce este bun este ieftin si mult …reflectand din nou statutul economic dar nu in ultimul rand si sistemul propriu de valori) ,categorizarea de „mai bun” sau mai putin bun nu se raporteaza in cazul acesta la costuri ci , intr-o mai mare masura decat in orice alta parte, la„ daca nu poti sa faci bine ,macar sa nu inrautatesti situatia”.Acesta este un precept din juramantul lui Hipocrate , juramant la care TREBUIE să adere și psihologii .

Aceasta pentru ca se lucreaza cu aspecte care influenteaza si interactioneaza cu toata sfera de contacte pe plan social a persoanei implicate influentandu-i viata .

Revenind la categorisirile de „mai bun” sau „mai putin bun”,din nou aceasta nu consta in multitudinea de diplome care „atesta” ceva sau altceva cat in aceea de a-si recunoaste fiecare  limitele,nu in ultimul rand de a nu ii denigra pe ceilalti in virtutea unor diplome ce nu isi dovedesc si concret valoarea prin etica  , deci ,din nou „atunci cand nu poti sa faci bine…,macar nu face rau..!”

Atunci cand cauti un psiholog bun in Pitesti /Bucuresti  sau oriunde in tara ,observa cum vorbeste despre ceilalti colegi de breasla ,daca nu isi ridica in slavi competentele si realizarile dar tu nu observi nici o schimbare ,daca in cazul unei stagnari ,observand aceasta iti recomanda alt coleg ( deci isi recunoaste limitele ) sau macar o pauza de a te remonta si reevalua ,daca poate fi concret si nu foarte evaziv in raspunsul privind problema in cauza si , nu in ultimul rand ,daca la feed-back –ul oferit (obligatoriu ) dupa fiecare etapa a terapiei observi schimbarea ce se petrece in tine si ajutorul concret oferit.!

Revenind la  afirmația de mai inainte – AȘTEAPTĂ UN REZULTAT BENEFIC DACĂ ȘI TU TE IMPLICI ACTIV ÎN PROPRIA SCHIMBARE-schimbarea începe  atunci cand nu asteptam doar sa primim ajutorul  ci  si venim cate putin in intampinarea lui !

Camelia Dragomirescu & Sorin Iorga

Se tot vorbește despre motivație  în diferite contexte în ultima vreme : “nu învata copiii că nu sunt motivați”, “nu suntem motivați să muncim” , “cum să mă motivez pentru a reuși?”etc.

Motivarea este procesul în care oamenii aleg diferite forme de comportament pentru atingerea scopurilor personale.

Nu stiu să vă spun cu exactitate ce îi motiveaza pe oameni stiu însă cateva lucruri care nu-i motivează  dar cei din jurul lor insistă să le considere factori motivaționali.

Așadar , care sunt MITURILE MOTIVĂRII ?

Mitul nr.1 – “Pot motiva oamenii“

De fapt trebuie să gândeşti altfel: ei trebuie să se motiveze singuri. Este esențial să înțelegi că  nu poţi decât să le creezi mediul adecvat pentru a găsi ceea ce îi motivează cu adevărat.

Mitul nr.2 – ” Banii sunt un bun motivator“

Banii nu produc neapărat motivaţie ci previn scăderea acesteia.

Mitul nr.3 – ” Frica este un bun motivator“

Doar pentru scurt timp.

Mitul nr.4 -    ” Ceea ce mă motivează pe mine îi motivează şi pe cei din jurul meu“

Fiecare individ este diferit de ceilalţi, deci este motivat de lucruri diferite.

Mitul nr.5 -    ” E dificil să ştii ceea ce îi motivează pe colaboratorii tăi“

Nu este uşor, dar nici imposibil. Trebuie doar răbdare şi multă atenţie.

Camelia Dragomirescu