Nov 21 2010

12 lucruri pe care să le faci când ești trist sau deprimat

Duminică seara. Deschid televizorul si prima stire anunță  sinuciderea unei vedete. O persoană cunoscută dar câți necunoscuți nu cad victime ale depresiei , mai ales în perioada asta? Și câți nu-și pot permite să ceară ajutor ? Nu vom ști niciodată….

La cei ce nu pot cere ajutor m-am gândit și am alcătuit lista de mai jos.

Aceasta este o lista de 12 lucruri care te va  putea ajuta să depașești momentele depresive . Ţineţi cont de faptul că unele dintre acestea ar putea părea prea greu de realizat atunci când eşti într-adevăr intr-o stare de depresie severă, dar daca doar unul dintre ele le poti face , acesta te va ajuta.

1.      Fă ceva pentru cineva – un copil, un prieten, partener.

2.       Fă ceva pentru tine – o tunsoare, haine noi, un masaj.

3.       Fă ceva pentru casa ta -sau grădină : plantează un copac  şi curăţă un dulap sau un sertar.

4.      Adună  opt oameni la cină. Foloseste retete noi sau rețete vechi pe care le ști ,oricare dintre ele sunt  cele mai bune reţete.

5.      Ia trei prieteni optimiști la masa de prânz.  (Daca nu esti intr-o dispozitie necesara sa gatesti, doar du-te la masa de prânz cu trei prieteni optimisti, sau chiar organizeaza un picnic.)

6.      Planifica o vacanţă. Poți planifica vacanța la care ai visat mereu .Nu conteaza dacă o vei realiza chiar acum  pentru că  planificarea contează mai mult decât realizarea .

7.      Fă mișcare – înot, dans, jogging, mers pe jos .

8.       Lucrează voluntar undeva. Uimitor cum prin intermediul unor vremuri grele putem să fim folositori semenilor noștri mai puțin fericiți (şi să redobândim sentimente bune despre noi).

9.      Urmaţi formula ES(evită sistematic)  -  FFSO – ia măsuri pentru a evita să fi flamand , furios, singur sau obosit.

10.  Vorbește cu cineva în care ai încredere.  Intră într-un grup de suport cu persoane asemeni tie  Este o resursa nepretuita.

11.  Intră intr-un   club sau inscrie-te la un curs.

12.  Cântă împreună cu radioul  – chiar dacă  nu şti  versurile integral și nu ai talent . Fă-o  cât mai  tare posibil, atunci când nu-i  nimeni în jur .

Cel mai indicat este să cereți ajutorul unui specialist și vă încurajez să cereți ajutor cât mai curând.

Psihoterapeut, Psiholog Pitesti

Nov 16 2010

Ce este minciuna ?

Tot mai mulți oameni se tem de minciună sau chiar sunt mințiți de apropiați-copii , parteneri de cuplu,parinti,prieteni etc.. Și suferă cumplit din cauza asta. Cel mai adesea ii intreb dacă nu cumva suferința vine de la faptul că cei ce i-au mințit le-au subminat inteligența-au considerat că sunt prea proști să înțeleagă sau să accepte adevărul? Răspunsul la întrebarea mea nu vine imediat însă se vede o undă de lămurire pe fața schimonosită de suferință a celui mințit. Aparenta lamurire nu dureaza mult pentru ca mai apoi intreb :

“-Oare tu nu minti ?”

Care e explicatia pentru faptul ca  mintim ?

Dacă scrutăm conştiinţa şi nu ne mulţumim pur şi simplu să admitem minciuna în ceea ce are ea aparent, atunci aflăm că este un mijloc de a te face remarcat, de a-ţi da importanţă. Dacă ne examinăm pe noi din unghiul inconştientului , vom vedea că aici se ascunde un împovărător sentiment de inferioritate care caută să se elibereze. Tocmai acest sentiment de inferioritate generează tendinţa de a-ţi da importanţă. Lucrul acesta îl constatăm, de altfel, şi în sfera conştiinţei. De fapt minciuna nu este destinata atat de mult sa-i raneasca sau sa-i amageasca pe altii cat mai ales sa ne amagim pe noi.Parerea mea este ca de multe ori cand mintim o facem pentru ca nu putem suporta sau tolera durerea reprosurilor ce ni se aduc. Eticheta dupa care ne vom conduce apoi viata va fi mentinuta ca o oglinda in care nu vrem sa ne reflectam imaginea corecta. Mintim cand ne maturizam pentru ca incercam sa acoperim ceva ce stim ca este ilicit. Nu e nevoie sa mintim daca nu stim dinainte ca lucrul acela trebuie ascuns. Astfel , trebuie că minciuna este precedată de o formă rudimentară de constiință.

Psiholog  Pitesti Camelia Dragomirescu

Nov 01 2010

Nou in Pitesti!!!

Grup de terapie

Societatea Civila Profesionala de Psihologie MENTAL CLAS  organizeaza primul grup de terapie in Pitesti , cu tematica:

Analiza Scenariului de Viata

Publicul tinta: studenti la facultati de psihologie, sociologie si asistenta sociala

Numar maxim de participanti: 10

Durata: 2 ore/saptamana

Cost: 20 lei/ persoana

Grupul este deschis si se intruneste in fiecare vineri la ora 18:00.

Moderator:Psihoterapeut  formare in Analiza Tranzactionala  Camelia Dragomirescu

E-mail: cabinet.psihoconsult@gmail.com

Telefon: 0770230876

Nota : CE ESTE SCENARIUL DE VIATA ?
Destinul fiinţei omeneşti este stabilit de ceea ce se petrece în mintea ei când se confruntă cu evenimentele din exterior. Fiecare om hotărăşte în copilăria mică felul cum va trăi şi felul cum va muri, iar acel plan, pe care-l poartă în minte oriunde s-ar duce, se numeşte „scenariul de viaţă”.
Scenariul de viaţă este un plan al vieţii aflat în desfăşurare, elaborat în copilăria mică sub influenţa presiunii exercitate de părinţi.
Persoana îşi conturează singură planul vieţii. El este forţa psihologică ce împinge persoana spre destinul ei, indiferent dacă ea se împotriveşte sau afirmă că acţionează în virtutea liberului-arbitru.
Când suntem în scenariu, încercăm să facem faţă problemelor de adult reluând strategiile şi deciziile din copilărie. Pentru noi ca şi copii mici,aceste decizii au apărut ca cele mai bune moduri de a supravieţui şi a ne satisface nevoile. Ca adulţi încă mai păstrăm această convingere în starea de Copil a eului nostru si ne alteram relatiile de cuplu sau cu ceilalti. Fără să conştientizăm clar, încercăm să adaptăm lumea de aşa natură încât să pară că justifică deciziile noastre din copilărie.

Oct 28 2010

Ma las……Nu ma las…..

Atitudinea fata de fumat

Există un mai puţin consens despre relaţia dintre atitudinea fumatorilor fata de fumat  şi de comportamentele lor ulterioare privind fumatul,pentru ca acest aspect a fost studiat mai putin. Dezvoltarea unor atitudini negative fata de fumat poate bloca incercarile de a se lasa ,iar fumătorii care nu au mai făcut nici o  încercare au mai puţine şanse decât altii  de a realiza  riscurile asupra sanatatii la care se expun prin aceasta postura.Nu am putut găsi nici un studiu prospectiv ce ar explora relaţia dintre atitudinea faţă de fumat şi comportamentul ulterioar privind fumatul.

Deși se prezintă la centrul de consiliere pentru renunțarea la fumat un număr semnificativ de persoane încă nu sunt pregatiti si au un comportament de rezistenta.

Comportamentele de rezistenta ale acestor fumători se pot formula astfel:

1.Minimalizarea.Fumatorul isi exprima neincrederea ca acest obicei nu il afecteaza atat de serios.

Exemplu : ,,Eu nu sunt fumator …Trag doar cateva fumuri…,,,

” Bunicul meu a fumat până la 80 de ani și n-a avut nimic, a murit de moarte bună”….

“Fumez de o grămadă de timp și sunt perfect sănătos ,n-am nici o boală”…..

“Nu cred toate tâmpeniile alea care sunt pe pachetele de țigări,cred ca sunt poze trucate..”

2.Evitarea.Fumatorii evita sa-si asume respunderea  pentru acest obicei.Ei nu par sa fie convinsi ca pot face ceva in legatura cu renuntarea la fumat.

Exemple : ,,Da ,dar daca am sa ma las de fumat am sa ma ingras”…

“Daca ma las am sa devin mai nervos”…

“Mi-ar place sa reusesc sa ma las dar este atat de greu”..

,,M-am apucat din nou de fumat din pricina sotului meu”….

“Am citit eu undeva , nu știu unde , că dacă mă las fac cancer la intestine”

“Mi-a spus cineva că după ce s-a lăsat a făcut depresie și acum nu se mai poate vindeca”

3Argumentarea .Fumatorii contesta realitatea datelor prezentate de medici.Ei intrerup sirul exemplelor date pentru ca nu pot accepta realitatea.,, Dar nu cred ca mă voi simti mai bine daca am sa ma las”

,, Ati fumat vreodata ?Atunci nu aveti de unde sa stiti cum este, nu?”

4.Comportamentul de ignorare.Fumatorii dau semne de nerabdare ,par sa nu asculte sfaturile date de practicieni,dau semne de nerabdare,isi fac de lucru cu altceva si stau gata sa plece atunci cand medicul sau psihologul vorbesc despre renuntarea la fumat .  La întrebarea

Pentru a reuşi să renunțaţi la fumat cât considerați că depinde de (dintr-un total de100%):

Medicament  = _______ %                  Psiholg = ______ %                      El însuşi = _____ %

Procentul cel mai mare de reușită este atribuit medicamentului și psihologului. Fumătorul cu comportamnetul de ignorare activ consideră ca ceilalți sunt cei responsabili pentru reușita dar mai ales pentru eșecul lor.

La polul opus , fumatorul pregatit sa primeasca consultanta are preponderent urmatoarele comportamente manifeste:

1.Trece la actiune si experimenteaza.

Fumatorii spun ca au incercat se se lase sau sa reduca din numarul tigarilor.Descriu cat de dificil este demersul lor : “Am incercat sa nu mai fumez deloc.Le-am redus pana la cateva tigari”.

2.Gaseste rezolvari pentru situatii viitoare.

Acest tip de comportament apare cand fumatorul este hotarat si a gasit deja solutii gandindu-se la situatii viitoare cand va fi tentat sa fumeze.Fumatorul pare mai implicat nu numai in demersul sau de a se lasa de fumat dar si in ai ajuta si pe altii in legatura cu aceasta impartasindu-le din experienta proprie.

Exemple : Eu m-am lasat ! Am reusit ! Am sa le spun si lor sa renunte ! Am sa incerc sa raman nefumator !

3.Este ingrijorat in legatura cu fumatul si este de acord cu ceea ce spune practicianul despre riscuri.Aceasta postura indica faptul ca fumatorul isi face griji in legatura cu acest obicei si ca este nemultumit cu aceste fapt pentru orice motive.

Exemple: “Cand fumez ies afara din casa din cauza copilului meu astmatic “,”Ma ingrijoreaza faptul ca fumez datorita problemelor mele cu inima”.

4.Dorinta.Fumatorii isi exprima dorinta de a se lasa

.Exemple: Vreau sa ma las de fumat !

Imi doresc sa ma las de fumat !

Daca fumatorul nu a decis singur sa renunte la tutun, nici un tratament sau ajutor exterior nu il vor convinge sa se lase. Nimeni nu poate si nici nu trebuie sa forteze pe altcineva sa se lase de fumat, aceasta ar insemna sa iti dedici incercarea unui esec. Fumatul are legatura directa cu personalitatea si imaginea pe care fumatorul vrea sa o prezinte despre sine si este, deci, o decizie pe care trebuie sa o ia singur.

Sorin Iorga ,Psiholog Pitesti