“Toate îmi sunt îngăduite, dar nu toate îmi sunt de folos.Toate îmi sunt îngăduite, dar nu mă voi lăsa biruit de ceva.”

(Întâia epistolă către Corinteni a Sfântului Apostol Pavel)

Programul construit special pentru renuntarea la fumat se numeste NEW ME: Smoke Free. Acest program este diferit de tentativele individuale de renuntare la fumat, deorece aduce aportul asistentei psihologice si asistentei medicale in renuntarea la fumat.
Studiile de specalitate arata ca rata de succes in renuntarea la fumat, atunci cand o persoana inceraca singura, este de 3%-5%.

Cu ajutor psihologic si medical, rata de succes creste de 8 ori.
IN CE CONSTA ASISTENTA PSIHOLOGICA?
Din punct de vedere psihologic, fumatul este un comportament care, ca orice comportament  se învaţă. Dezvoltarea dependenţei de tutun este un proces de învăţare (nu ne nastem fumatori), iar comportamentul de a fuma este rezultatul interacţiunilor repetate cu nicotina şi cu contexte relaţionate cu aportul de nicotină.
Ori de câte ori apare comportamentul de a fuma, acesta este precedat de nevoia de la fuma percepută la nivel subiectiv. Oamenii descriu nevoia de a fuma în diferite moduri, care exemplifică atât mecanismul psihologic, cât şi cel biologic. Cele mai frecvente modalităţi de a descrie nevoia de a fuma sunt:poftă, obişnuinţă, am nevoie să mă calmez, tic, automatism, devin nervos, e un drog.
Nevoia de a fuma este declanşata fie de mecanismul biologic, fie de mecanismul psihologic al dependenţei de tutun sau de ambele.
Din punct de vedere psihologic, nevoia de a fuma este declanşată de:
1. faptul că persoana se află în diferite contexte sau face diferite activităţi asociate în mod repetat cu fumatul: bea cafea, este la distracţie cu prietenii, bea un pahar, se uită la TV, este la calculator, a terminat servirea mesei, este la volan.
2. faptul că persoana percepe anumite nevoi la care a învăţat ca modalitate de răspuns fumatul, deoarece ori de cate ori a fumat s-a simtit mai bine: astepta pe cineva sau ceva, se plictiseste, este nervos, doreste o pauza, urmeaza sa se apuce de o activitate, tocmai a terminat de finalizat un lucru, este nervos sau agitat, doreste sa se destinda, sa se relaxeze, sa se calmeze.
Ca urmare, asistenta psihologica are ca obiectiv dezvatarea comportamentului de a fuma si invatarea unor comportamente alternative care sa inlocuiasca fumatul, astfel incat renuntarea la fumat sa fie mai usoara.

Atitudinea fata de fumat

Există un mai puţin consens despre relaţia dintre atitudinea fumatorilor fata de fumat  şi de comportamentele lor ulterioare privind fumatul,pentru ca acest aspect a fost studiat mai putin. Dezvoltarea unor atitudini negative fata de fumat poate bloca incercarile de a se lasa ,iar fumătorii care nu au mai făcut nici o  încercare au mai puţine şanse decât altii  de a realiza  riscurile asupra sanatatii la care se expun prin aceasta postura.Nu am putut găsi nici un studiu prospectiv ce ar explora relaţia dintre atitudinea faţă de fumat şi comportamentul ulterioar privind fumatul.

Deși se prezintă la centrul de consiliere pentru renunțarea la fumat un număr semnificativ de persoane încă nu sunt pregatiti si au un comportament de rezistenta.

Comportamentele de rezistenta ale acestor fumători se pot formula astfel:

1.Minimalizarea.Fumatorul isi exprima neincrederea ca acest obicei nu il afecteaza atat de serios.

Exemplu : ,,Eu nu sunt fumator …Trag doar cateva fumuri…,,,

” Bunicul meu a fumat până la 80 de ani și n-a avut nimic, a murit de moarte bună”….

“Fumez de o grămadă de timp și sunt perfect sănătos ,n-am nici o boală”…..

“Nu cred toate tâmpeniile alea care sunt pe pachetele de țigări,cred ca sunt poze trucate..”

2.Evitarea.Fumatorii evita sa-si asume respunderea  pentru acest obicei.Ei nu par sa fie convinsi ca pot face ceva in legatura cu renuntarea la fumat.

Exemple : ,,Da ,dar daca am sa ma las de fumat am sa ma ingras”…

“Daca ma las am sa devin mai nervos”…

“Mi-ar place sa reusesc sa ma las dar este atat de greu”..

,,M-am apucat din nou de fumat din pricina sotului meu”….

“Am citit eu undeva , nu știu unde , că dacă mă las fac cancer la intestine”

“Mi-a spus cineva că după ce s-a lăsat a făcut depresie și acum nu se mai poate vindeca”

3Argumentarea .Fumatorii contesta realitatea datelor prezentate de medici.Ei intrerup sirul exemplelor date pentru ca nu pot accepta realitatea.,, Dar nu cred ca mă voi simti mai bine daca am sa ma las”

,, Ati fumat vreodata ?Atunci nu aveti de unde sa stiti cum este, nu?”

4.Comportamentul de ignorare.Fumatorii dau semne de nerabdare ,par sa nu asculte sfaturile date de practicieni,dau semne de nerabdare,isi fac de lucru cu altceva si stau gata sa plece atunci cand medicul sau psihologul vorbesc despre renuntarea la fumat .  La întrebarea

Pentru a reuşi să renunțaţi la fumat cât considerați că depinde de (dintr-un total de100%):

Medicament  = _______ %                  Psiholg = ______ %                      El însuşi = _____ %

Procentul cel mai mare de reușită este atribuit medicamentului și psihologului. Fumătorul cu comportamnetul de ignorare activ consideră ca ceilalți sunt cei responsabili pentru reușita dar mai ales pentru eșecul lor.

La polul opus , fumatorul pregatit sa primeasca consultanta are preponderent urmatoarele comportamente manifeste:

1.Trece la actiune si experimenteaza.

Fumatorii spun ca au incercat se se lase sau sa reduca din numarul tigarilor.Descriu cat de dificil este demersul lor : “Am incercat sa nu mai fumez deloc.Le-am redus pana la cateva tigari”.

2.Gaseste rezolvari pentru situatii viitoare.

Acest tip de comportament apare cand fumatorul este hotarat si a gasit deja solutii gandindu-se la situatii viitoare cand va fi tentat sa fumeze.Fumatorul pare mai implicat nu numai in demersul sau de a se lasa de fumat dar si in ai ajuta si pe altii in legatura cu aceasta impartasindu-le din experienta proprie.

Exemple : Eu m-am lasat ! Am reusit ! Am sa le spun si lor sa renunte ! Am sa incerc sa raman nefumator !

3.Este ingrijorat in legatura cu fumatul si este de acord cu ceea ce spune practicianul despre riscuri.Aceasta postura indica faptul ca fumatorul isi face griji in legatura cu acest obicei si ca este nemultumit cu aceste fapt pentru orice motive.

Exemple: “Cand fumez ies afara din casa din cauza copilului meu astmatic “,”Ma ingrijoreaza faptul ca fumez datorita problemelor mele cu inima”.

4.Dorinta.Fumatorii isi exprima dorinta de a se lasa

.Exemple: Vreau sa ma las de fumat !

Imi doresc sa ma las de fumat !

Daca fumatorul nu a decis singur sa renunte la tutun, nici un tratament sau ajutor exterior nu il vor convinge sa se lase. Nimeni nu poate si nici nu trebuie sa forteze pe altcineva sa se lase de fumat, aceasta ar insemna sa iti dedici incercarea unui esec. Fumatul are legatura directa cu personalitatea si imaginea pe care fumatorul vrea sa o prezinte despre sine si este, deci, o decizie pe care trebuie sa o ia singur.

Sorin Iorga ,Psiholog Pitesti