Citeam de dimineata o gluma pe facebook despre faptul ca in luna asta ficatul va fi pus la grea incercare  si ma gandeam la alcool despre care se stie destul de putin cand vine vorba de ce inseamna dependenta sau consumul problematic.

Dupa Institutul de Alcoolism al Statelor Unite, o persoana aflata la “risc” de a dezvolta probleme date de consumul de alcool este :

- un barbat care bea mai mult de 14 drinkuri/saptamana sau mai mult de 4 drinkuri intr-o ocazie

- o femeie care consuma mai mult de 7 drinkuri/saptamana sau mai mult de 3 drinkuri intr-o ocazie

-  o persoana in varsta care bea mai mult de 7 drinkuri/saptamana sau mai mult de 1 drink intr-o ocazie

Un drink = 12 g alcool pur, respectiv

– 1 sticla de bere de 330 ml

– 1 pahar de vin de 200 ml

– 1 paharel de bauturi spirtoase de 40 ml

Desi multi credem ca schimbarea comportamentala cand vine vorba de o dependenta – si ma refer aici la dependenta de alcool – este facila si ca omul are nevoie doar de vointa lucrurile stau mult diferit.

Schimbarea este un proces lung care implica mai mult decat vointa .

STADIILE CICLULUI SCHIMBARII (conform studiilor efectuate de   Prochaska si DiClemente) presupun  parcurgerea , deloc usoara a urmatoarelor etape :

1. Precontemplarea – persoana nu ia in considerare posibilitatea schimbarii sau nu vrea sa-si schimbe comportamentul: este “luna de miere” a adictiei, cand doar efectele placute ale comportamentului sunt luate in considerare, in timp ce consecintele neplacute sunt complet ignorate.

2. Contemplarea – persoana incepe sa fie constienta si de efectele negative, neplacute, sa fie ingrijorata si sa ia in considerare posibilitatea schimbarii; este ambivalenta si nesigura in raport cu schimbarea.

3. Decizia/prepararea – schimbarea incepe sa fie vazuta ca o necesitate, deoarece se resimt din ce in ce mai mult efectele neplacute. Planifica sa realizeze schimbarea in viitorul apropiat, dar nu e inca hotarat asupra ceea ce are de facut in continuare.

4. Actiunea – persoana face pasi concreti spre realizarea schimbarii, dar acestia sunt deocamdata instabili (ex.: se implica intr-un tratament de specialitate, dar abandoneaza programul si reia consumul, urmand, ca dupa o scurta perioada, sa solicite, iar, ajutorul de specialitate)

5. Mentinerea – clientul si-a atins obiectivul propus  (incetarea completa a comportamentului indezirabil) si se concentreaza pe mentinerea noilor comportamente insusiste.

6. Recaderea – clientul experimenteaza recurenta simptomelor si in fata consecintelor decide ce are de facut in continuare : – reluare tratament sau reluare consum.

NOTA – trecerea de la etapele initiale ale ciclului schimbarii spre actiune si mentinere poate fi facilitata de terapeut prin folosirea Interviului Motivational si prin alcatuirea Balantei Decizionale

Title: Parenting constient
Location: Pitesti – Trivale
Link out: Click here
Description: Ce este si cum se construieste inteligenta emotionala ?
Start Time: 9:30
Date: 2016-12-04
End Time: 11:30

Multi credem ca am avut o copilarie foarte fericita .

1. Încearcă să îţi aminteşti câteva momente fericite împreună cu mama sau/şi cu tatăl tău. Îţi poţi aminti câteva în detaliu? Nu trebuie să fie „importante“ sau „semnificative“. Uneori, momentele cele mai banale — cum ar fi acela în care lingeai cuţitul cu care întindeai glazura — ne pot bucura cel mai mult.

2. Încearcă să îţi aminteşti câteva momente fericite petrecute cu fraţii şi/sau cu prietenii tăi. Din nou, nu contează cât de profunde sau pline de sens au fost, e important doar să ţi le aminteşti şi să te facă să zâmbeşti.

3. Acum, că ai câteva amintiri plăcute, gândeşte‑te şi la ce nu a mers bine. Asta te va ajuta să ştii ce anume nu vrei să faci şi tu cu copii tăi. Ce nu a mers bine în copilărie? Gândeşte‑te la câteva momente clare, specifice.

4. Acum încearcă să te întorci în perioada preadolescenţei. Încearcă să îţi aminteşti cum era când aveai unsprezece sau doisprezece ani. Cum arăta curtea ta? Cum arată camera ta? Ce tip de frigider aveai? Îţi făceai baie sau duş? Care era desertul tău preferat? Ce filme îţi plăceau? Îţi aminteşti de vreun animal pe care îl iubeai? Cum arătau vacanţele şi momentele tale speciale (preferai petrecerile sau să stai peste noapte la un prieten)?

5. Cine erau cei mai buni prieteni ai tăi în copilărie? Îţi aminteşti de câţiva dintre ei?

6. Îţi poţi aminti de momente fericite cu bunicii? Ia‑ţi câteva minute pentru a‑ţi aminti de aceste momente cu bunicii.

7. Care a fost persoana din afara familiei tale care te‑a influenţat în bine cel mai mult când erai copil? În ce fel a contribuit la schimbarea ta? Petrece câteva momente având imaginea acestei persoane în minte. Ce a făcut pentru tine? Există un moment semnificativ?

8. Care sunt cele mai frumoase momente ale tale din şcoală? Care a fost stilul de predare care a funcţionat cel mai bine pentru tine? Cu ce ai rămas şi astăzi în urma experienţei de pentru a te asigura că îi vei proteja pe copiii tăi de aceste experienţe negative?

9. Ce metodă de disciplină sau de reglare a comportamentului a funcţionat pentru tine? Ce nua funcţionat? Ce metodă nu ai vrea să experimenteze copiii tăi? Ce strategie motivaţională sau ce regulă a funcţionat suficient de bine pentru tine, încât îţi doreşti să o foloseşti şi cu copiii tăi?

10. Care sunt cele mai fericite momente din copilăria ta care îţi vin în minte? Ce făceai pentru a fi fericit şi cum ai putea să îi încurajezi şi pe copiii tăi să încerce această metodă? Îţi plăcea să citeşti? Să petreci timp cu prietenii? Să priveşti partea plină a paharului?

11. Ce ţi‑ai fi dorit să se întâmple în copilăria ta şi nu s‑a întâmplat?

12. Ce trăsături aveai când erai copil şi le valorizezi şi astăzi?

13. După ce ai făcut exerciţiul de astăzi ce crezi că îi face fericiţi pe oameni?

Pentru a răspunde la aceste întrebări, ai adus în prim plan cei mai importanţi ani din viaţa ta. Anii de început. Permite‑mi să îţi mai pun o întrebare:

Ce ai învăţat despre creşterea copiilor în urma acestui exerciţiu?

Fragment din Copil fericit – adult fericit. Cinci pași pentru a-i ajuta pe cei mici să-și conserve bucuria pe tot parcursul vieții, de Edward M. Hallowell

Cu mult timp in urma, intr-un satuc, se gasea un loc cunoscut drept “Casa celor 1000 de oglinzi”. Un catelus mititel, vesel din fire, afland de acest loc, s-a hotarat sa-l viziteze. Cand a ajuns, sarea fericit pe scari si a intrat in casa. S-a uitat pe hol cu urechiusele ciulite si dand din coada.

Spre marea sa surpriza, s-a trezit privind la alti 1000 de catelusi fericiti, care dadeau din coada ca si el. A zambit, si a primit inapoi 1000 de zambete, la fel de calde si prietenoase. Cand a plecat, s-a gandit: “Este un loc minunat. Ma voi intoarce sa-l vizitez!”.

In acelasi sat, alt caine, care nu era la fel de fericit ca primul, s-a hotarat si el sa viziteze casa. A urcat cu greu scarile, cu coada intre picioare, si capul lasat. Cand a vazut 1000 de caini neprietenosi uitandu-se la el, s-a speriat si s-a zbarlit pe spate, maraind. Cand ceilati 1000 de caini au inceput si ei sa maraie, a fugit speriat. O data iesit afara, s-a gandit: “E un loc ingrozitor, nu ma mai intorc acolo niciodata”.

Morala: Toate chipurile sunt oglinzi.