Motto: „Fericit e acela care poate cunoaşte cauzele lucrurilor” (Virgilius)

Cand vine vara oamenii au concediu si cand stau mai mult impreuna cu apropiatii incep sa se vada. In timpul anului ei se pot evita prin rutinele zilnice .  Concediile  duc adesea la conflicte si conflictele, mai  noi sau  mai vechi , se cer mediate. …

Dacă se spune că există, probabil, în lume mai multe conflicte decât fire de nisip, în zilele noastre, fiecare dintre noi constată că n-a fost doar o glumă. Conflictele sunt o realitate a vieţii sociale şi a propriei vieţi. Ele sunt izvorâte din următoarele surse:

• Nevoile fundamentale

• Valorile diferite

• Percepţiile diferite

• Interesele diferite

• Resurse limitate-reale sau presupuse

• Nevoile psihologice

Pentru a supravieţui oamenii au nevoie de aer, apă, hrană. Când aceşti factori vitali sunt insuficienţi apar conflicte.

Oamenii fac parte din culturi diferite si din familii diferite deci e firesc ca  împărtăşesc credinţe diferite. De aceea ei se pot raporta la valori diferite. Din această cauză pot izbucni uneori conflicte sângeroase.

Când oamenii văd diferit un anumit lucru sau gândesc diferit despre el, pot să apară situaţii conflictuale.

Interesele diferite ale oamenilor îi determină să aibă preocupări diferite. Din această cauză pot să apară conflicte în familie, între colegi sau prieteni, deoarece fiecare dintre ei consideră importantă o altă activitate.

Banii sunt resursă limitată. De aceea şi cantitatea de bunuri pe care oamenii o pot avea este limitată. Din cauza resurselor limitate apar nenumărate conflicte în familie, între colegi, prieteni, la locul de muncă, etc.

Iubirea, libertate, fericire, respectul de sine şi corectitudinea sunt nevoile psihologice de care depinde liniştea interioară a fiecărui om. Când aceste nevoi sunt alterate, apar conflictele interioare care pot provoca conflicte şi cu alţi „actori sociali”.

După cum se observă, sursele conflictelor sunt, ca număr, limitate. Din păcate, din aceste şase surse izvorăşte o mare varietate de conflicte: conflicte cu vecinii, conflicte la locul de muncă, conflicte în cadrul comunităţilor sau între comunităţi, etc.

Ati completat vreodata un chestionar prin care se evalua ce este si ce nu este in controlul vostru? Daca nu , atunci aflati ca in aceste chestionare se face referire la situatii de genul:

“Ceea ce gandesc ceilalti e in controlul tau sau nu ? ”

“Gandurile pe care le ai sunt in controlul tau sau nu?”

“Cum se poarta ceilalti sau valorile celorlalti sunt in controlul tau sau nu? »

Evident ca raspunsul e cat se poate de previzibil : nu pot controla ceea ce gandeste altul despre mine , cum se poarta ceilalti sau valorile celorlalti – DAR AS VREA………..

Si uite asa deraiem usor de la partea rationala si ne imaginam ca e foarte important sa stim ce gandesc ceilalti despre noi si consumam energie ca sa aflam  , credem ca putem schimba credintele si convingerile celorlalti si intram in conflict cu ei  incercand asta (evident fara prea mare succes) etc…

La varsta de doi ani noi incepem sa suspectam o posibilitate amenintatoare : NU PUTEM CONTROLA CE E JURUL NOSTRU. Pana in jurul vastei de doi ani credem ca ceea ce se intampla putem controla 100 %. Cand crestem mediul se largeste si apar noi probleme de rezolvat . Incepe sa fie evident, dupa varsta de doi ani ca, lucrurile nu  sunt in controlul nostru si cel mai dificil de inteles si controlat sunt oamenii. Copii de doi ani sunt obligati sa interactioneze cu ceilalti oameni din cauza dependentei de adulti ,dar inclinatia acestora de a se amesteca in satisfactia nevoilor lor si de ai frustra deseori cu : “Nu face asta”, “Nu e voie” etc. nu este bine rezolvata.

Intr-o zi raspunsul apare si il ingrozeste pe copil : LUMEA NU SE INVARTE IN JURUL LOR. OAMENII (MAMA SAU ALTA FIGURA DE ATASAMENT) ESTE SEPARATA DE EL ,ARE SI EA DORINTE SI NEVOI CA SI EL. Si raspund la asta cu furie. Asta e ceea ce unii psihologi numesc « Caderea din Rai ».

Va e familiar un astfel de comportament si la adulti ? Ati observat in jurul vostru adulti care vor sa controleze pe altii sau situatia ? Adulti care sunt furiosi ca ceilalti nu fac cum vor ei si cand vor ei ? Si ei sunt cazuti din RAI ? Sau poate sunt inca la 2 ani ?

Camelia Dragomiresc u

Psiholog si psihoterapeut Pitesti