Category: Dezvoltare personala adulti

Sep 19 2010

Ma iubeste …… nu ma iubeste….

Tocmai m-am intors de la Bucuresti unde am sustinut un atelier de lucru(acum i se spune modern workshop ). Pentru ca urma sa sustin prezentarea la ora 18:00 am mers de la ora 17:00 la un atelier de lucru sustinut de doctorul Cristian Andrei. Am vrut sa-l cunosc personal pentru ca sunt multe pareri in ceea ce-l priveste. Va marturisesc ca am fost de-a dreptul incantata de acest om. Emana foarte multa  caldura si intelegere pentru cei cu care intra in contact. Am cunoscut multi medici si parerea mea despre cei pe care i-am cunoscut este ca de obicei iti lasa impresia ca ei stiu mai bine ce iti trebuie (sunt experti in problema ta) insa  nu  este si cazul doctorului Cristian Andrei. Este vizibila experienta in lucrul direct cu oamenii. M-a impresionat eleganta cu care conduce o discutie insa mai mult decat orice modul in care a abordat fiecare participant.Printre subiectele abordate a fost si cel al iubirii in cuplu si asta mi-a amintit de   Jacques Salomé .

In cartea lui “Singuratatea in doi nu e pentru noi” spune ca nu e de ajuns sa iubesti. Cum asa? Pai sa vedem care e punctul lui de vedere :

Nu e de ajuns sa îi spun “te iubesc” daca nu pot primi toata aceasta dragoste în mine.

Nu e de ajuns sa vreau sa fiu iubit daca relatia mea nu este în acord cu darul iubirii primite.

Nu e de ajuns sa îmi exprim dorintele,trebuie de asemenea sa accept sa nu le impun.

Nu e de ajuns ca ea sa-mi spuna dorintele ei, daca nu stiu sa le primesc sau sa le amplific.

Nu e de ajuns sa o las sa creada ca vreau o relatie de cuplu când eu îmi doresc doar sa ne întâlnim.

Nu e de ajuns sa raspund asteptarilor ei daca nu stiu sa le exprim pe ale mele.

Nu e de ajuns sa o las sa creada ca ma poate iubi ,daca mie mi-e teama de iubire sau mi-e frica sa devin dependent.

Nu e de ajuns sa ma las iubit daca nu sunt sigur de propriile mele sentimente.

Nu e de ajuns sa fiu pasional daca nu disting nevoile ei de ale mele.

Nu e de ajuns sa ma arat cu ea daca nu o vad când suntem împreuna.

Nu e de ajuns sa îi promit ziua de mâine daca nu sunt capabil sa traiesc în prezent.

Nu e de ajuns sa îi spun: vreau sa traiesc cu tine daca nu sunt eliberat de angajamentele mai vechi.

Nu e de ajuns sa îi spun: poti conta pe mine daca eu sunt înca dependent.

Nu e de ajuns sa îi fiu fidel daca simt ca nu îmi sunt fidel mie însumi.

Dar uneori e de ajuns sa-mi asum riscul de a spune toate acestea si mai multe pentru a începe sa construim împreuna dincolo de întâlnire, o relatie plina de viata.”(Jacques Salomé-Singuratatea in doi nu e pentru noi)

Concluzia :

Odata ce a trecut faza atractiei, munca iubirii incepe. Nu este un sentiment. Consta in ceea ce faci pentru cealalta persoana. Asa cum foarte frumos Scott Peck spune in “Drumul mai putin umblat” : “…..iubirea este ceea ce iubirea face. E sa dai celuilalt instrumentele de care are nevoie pentru a creste. Inseamna sa-l/ sa-o cunosti si intelegi cu adevarat.”

Camelia Dragomirescu, Psiholog Pitesti


Sep 09 2010

Cum iti modelezi copiii si cum ii ajuti sa se pregateasca pentru viata?

Motto:

„Pentru fiecare om e un drum catre fericire: acela pe care e chemat sa mearga.

Cei mai multi nu-l gasesc niciodata.

Cei cuminti incearca pana la moarte.

Cei mai prosti se trantesc la pamant si plang ca sunt nenorociti”

Mihai Eminescu

Societatea Civilă Profesională de psihologie Iorga & MENTAL CLAS organizează grupuri de optimizare comportamentală și dezvoltare personală pentru copii și părinți.

GRUP DE LUCRU PENTRU COPII

Prin intalnirile din acest grup copiii  vor invata:
» Sa se accepte asa cum sunt;
» Sa incerce sa schimbe ceea ce nu le place la ei;
» Sa caute cu bucurie ceea ce este bun si frumos in sufletul lor;
» Sa-i accepte pe ceilalti copii, cu bune si cu rele;
» Sa caute calea de a se intelege mai bine cu parintii si cu ceilalti adulti din jurul lor;

» Sa-si dezvolte spontaneitatea si creativitatea

Acestea sunt cateva din motivele pentru care sa alegeti includerea copilului  intr-un astfel de grup.
Grupurile de copii se organizeaza pe criteriul varstei.
Intalnirile vor fi saptamanale, 60 minute /saptamana.
Durata: 10 saptamani.

Organizator: psiholog  si psihoterapeut Dragomirescu Camelia,psiholog Pitesti Loghin Corina

Telefon:0723216199
Tarif: 30 ron/sedinta/copil

La plata integrala a programului se acorda o reducere de 25%

GRUP DE LUCRU PENTRU ADULȚI

( se adresează persoanelor implicate în creșterea copilului, părinți, bunici , bone)

Sincronizarea nevoilor părintelui cu nevoile copilului:

  • cum sa-l intelegi mai bine pe copil fara a uita de tine;
  • cum sa cresti impreuna cu copiii tai ;
  • cum sa transformi meseria de parinte intr-o binecuvantare;
  • divorțul –șocul emoțional al părintelui și al copilului;
  • dezvoltare personala;
  • dezvoltare emotionala;
  • stabilire de obiective și  oferirea unor instrumente de lucru ce pot fi folosite in viata curenta;

Organizator: psiholog Iorga Sorin
Cicluri de 7 sedinte. Durata 90 min/ sedinta
Grup maxim de 10 persoane;

Înscrieri la telefon : 0746020701
Tarif : 25  ron/sedinta

La plata integrala a programului se acorda o reducere de 25%

Sep 03 2010

Ne iubim copiii cand suntem ingrijorati?

Si am ajuns si la ultima parte a expunerii (pentru ca n-am de gand sa fac ditamai foiletonul). Trei parti sunt suficiente pentru a avea o imagine mai clara daca nu un raspuns concret la intrebarea de mai sus. Si apoi 3  este o cifra magica-orice personaj de basm trece prin trei incercari pentru a reusi si pentru a se maturiza ,orice eveniment cu adevarat fericit dureaza trei zile si trei nopti si asa mai departe. Sa formulam intrebarea ce sta ,probabil ,pe buzele dumneavoastra:

Cum sa faci fata anxietatii si fricii ?

Iata cateva modalitati prin care parintii pot invata sa faca fata problemelor cu copiii si sa isi reduca o parte din temeri:
1.Concetrati-va doar asupra prezentului. INGRIJORAREA este in principal cauzata de ganduri catastrofale cu privire la viitor.
2.Imaginati-va in detaliu tot ce s-ar putea intampla mai rau.Convingeti-va ca puteti suporta orice.De regula necunoscutul este mai inspaimantator decat realitatea.Este bine sa va imaginati in detaliu viitorul.
3.Imaginati-va facand fata cu succes situatiei.
4.Asumati-va riscuri.De cate ori evitati ceva din cauza ca va temeti ,practic va intariti frica.
5.Amintiti-va ca este mai important sa faci lucruri dacat sa le faci perfect.
6.Aduceti-va aminte ca nimeni nu a prevenit ceva rau doar ingrijorandu-se.
7.Opriti-va gandurile obsedante
8. Vorbiti-va calm cand va simtiti speriati
9. Aduceti-va aminte ca majoritatea copiilor par sa atinga maturitatea indiferent de cat de mult sau cat de putin s-au ingrijorat parintii si indiferent de cat de multe pericole au intalnit in cale .
Aceste sugestii nu va vor elibera total de frica ,  dar veti constata ca frecventa ,intensitatea si durata trairilor dvs. de teama descreste daca le urmati.
Si o alta intrebare :
Cum sa va ajutati copiii sa isi depaseasca frica?Cateva sugestii utile pentru parintii care doresc sa-si ajute copiii sa faca fata fricii(dupa Ellis si Wolfe):
1.Incepeti prin a-i feri pe copii de lucrurile de care se tem precum caini, zgomote puternice sau insecte. Pe masura ce se vor simti mai confortabil ,faceti-le cunostinta din nou, treptat, cu lucrurile de care se temeau. Insotiti aceste expuneri cu formulari verbale clare cu privire la aceste lucruri.
2.Incercati sa-i feriti pe copiii usor impresionabili de adultii si copiii mult prea ingrijorati.
3.Daca aveti tendinta de a fi un parinte plin de temeri incercati sa va suprimati frica in prezenta copiilor , pentru ca acestia sa nu va preia temerile.Dati exemple de reactii lipsite de frica copiilor dvs. , apoi incercati sa va depasiti propriile temeri.
4.Din moment ce incercati sa va acceptati pe dvs. insiva cu propriile temeri , nu ii invinovatiti sau condamnati pe copiii dvs. pentru temerile lor.
5.Folositi umorul pentru a-i ajuta pe copiii dvs. sa isi depaseasca temerile-umorul nu ironia.
6.Fiti calm si rabdator cand aveti de-a face cu temerile copiilor dvs.
7.Aduceti-va aminte ca uneori copiii isi neaga propriile temeri si evita obiectele si situatiile care le determina. Ajutati-i pe copiii dvs. sa isi recunoascasi sa isi accepte temerile si apoi incercati sa ii ajutati sa si le depaseasca.
Daca aveti acum o noua perspectiva asupra iubirii si ingrijorarii inseamna ca mi-am atins obiectivul propus.
Cand am luat decizia sa abordez acest subiect eram sub influenta vizionarii acestui film. Va rog sa-l urmariti cu atentie si dumneavoastra.

Despre frica si iubire

Camelia Dragomirescu, psiholog Pitesti
Aug 25 2010

Ne iubim copiii atunci cand suntem ingrijorati?-continuare

Va promiteam ca voi continua articolul despre ingrijorarile parintilor pana cand veti gasi dumneavoastra raspunsul la intrebarea-Ingrijorarile si temerile sunt sinonime cu dragostea? Urmatoarele exemple va vor prezenta unele convingeri daunatoare despre copii si cresterea lor , care  produc gradat anxietate crescuta , anxietate care devine pe nesimtite permanenta .
Mi-am amintit astazi despre o fetita careia mama -o persoana foarte ingrijorata si tematoare si care isi pierdea cumpatul si o batea-ii spunea :
“Te bat pentru ca te iubesc si pentru ca sunt ingrijorata pentru tine. Daca nu te-as bate ar insemna ca nu-mi pasa de tine.” Mai cunoasteti astfel de parinti? Probabil ca da…..
Si acum hai sa mai aflam raspunsul la o intrebare:
Cum puteti deveni permanent temator si nelinistit, fara prea mult efort?
1.“Trebuie sa fiu un parinte perfect.Daca nu sunt intotdeauna calm , competent si corect in modul in care imi tratez copiii, acestia se vor dezvolta prost”(daca copilul meu va apuca pe un drum gresit e numai vina mea).
2.“Trebuie sa am grija astfel incat copilul meu sa nu se simta niciodata inconfortabil, sa nu fie ranit sau sa nu fie in vre-un pericol”( nu le da voie sa faca sport, le intrezice diverse prietenii pentru ca nu sunt suficient de bune etc.)
3.“Ar fi ingrozitor daca copiii mei nu m-ar iubi tot timpul”(evita sa-i pedepseasca )
4.“Este ingrozitor ca ceilalti sa nu aprobe modul in care imi cresc copiii”.
5.“Daca nu sunt tot timpul nelinistit si temator cu privire la bunastarea copiilor mei , inseamna ca sunt un parinte lamentabil”. ( trebuie sa ii las o avere cat de cat mare , nu cum am fost eu,trebuie sa fiu mereu ingrijorata, asa erau si parintii mei etc.)
Va propun si un exercitiu : Identificati una sau mai multe din afirmatiile de mai sus pe care vi le spuneti cel mai frecvent si analizati-le .
Camelia Dragomirescu